Zona Deda-Bistra este ținutul în care au trăit, în ultimii 300 de ani cei mai mulți nonagenari şi centenari din județul Mureș!

Conform Wikipedia, în România, speranța de viață la naștere, în 1900 era de doar 36,4 ani. Secolul al XX-lea a fost martorul unui progres imens, în 1974-1975 aceasta ajungând la 69,3 ani. În anul 2011, speranța medie de viață era de 73,98 de ani (70,5 ani în cazul bărbaților și 77,6 ani în cel al femeilor). România se află pe locul 109 în clasamentul mondial al speranței de viață, pe primul loc aflându-se Monaco, cu 89,7 ani.

În judeţul Mureş, conform studiilor realizate de site-ul viselenuautermenlimita.ro (VNATL), zona Deda-Bistra de pe Valea Mureşului este ținutul în care au trăit cei mai mulți nonagenari şi centenari raportat la numărul de locuitori din ultimii 300 de ani.  

 

Da, ați citit bine: la Deda este kilometrul zero al longevităţii din judeţul Mureş, la fel cum în Italia e insula Sardinia, sau în Japonia arhipelagul Okinawa, unde trăiesc cei mai mulţi centenari. Aici este pe Valea Mureşului Superior la Deda, findcă pe aceste meleaguri au trăit cei  mai mulți oameni, din județul Mureș care au atins vârste cuprinse între 90 și 105 de ani. În evul mediu se credea că fiecare persoană care era capul unei case știa suficient de multe despre ierburi și medicină pentru a trata bolile din casa sa. În ciuda faptului că locuitorii din zonă nu au avut parte de servicii medicale sute de ani la rând foarte mulţi dintre aceştia au atins vârste matusalemice. 

Conform manuscriselor din epocă până în anul 1878 nu figurează nici un medic pe Valea Mureşului Superior când se mută la Deda, Dr. Petru Neagoş din Monor primul medic de circumscripţie sătească pentru Deda, Maioreşti şi cele 10 sate din jur. În anul 1892 apare în acte al doilea medic Dr. Hellvig Edecsk din Reghinul Săsesc care trata muncitorii forestieri şi plutaşii grofilor de pe Valea Mureşului de la Maioreşti deşi “în sat nu l-a văzut nimeni, niciodată” scria preotul greco-catolic Beniamin Maior în monografia satului. În anul 1913 o familie de evrei deschide prima farmacie la Deda.    

De-a lungul anilor, zeci de locuitori ai zonei Deda-Bistra au ajuns să stăpânească secretele longevităţii, despre care scria Pavel Coruţ în cartea “Secretele Vârstelor de Aur” (Tineri, Activi şi Fericiţi de la 20 la 90 de ani). Cel mai în vârstă bărbat care a trăit vreodată în comuna Deda (certificat cu acte) a fost Gavril Harpa, care a trăit peste 105 ani, a murit de moarte naturală la 27 noiembrie 1887 şi a fost înmormântat la Pietriş de preotul Leon Popescu. Un strămoş pe linia masculină al supercentenarului a fost Maxim Harpa ultimul centenar pe linie bărbătească care a atins pragul vârstei unui secol de viaţă în Pietriş.  

HARPA MAXIM n. 1 februarie 1902 – 11 februarie 2002 a trăit 100 de ani și 10 zile şi este cel de al zecelea centenar cunoscut al comunei Deda (Sursa foto: Prof. Ovidiu-Artimon Mircea) 

Astăzi liderul de vârstă din comuna Deda este o doamnă Ana Ceontea, una din persoanele care au şanse să ajungă să fie prezentă la propriul ei centenar. În urmă cu câteva luni, am fost la “o şuetă” cu această femeie de 97 de ani, având ca subiect secretele tinereții fără bătrânețe ! După o discuţie cu o asemenea persoană, redescoperi bucuria vieţii şi înţelegi că tot ce trebuie descoperit într-o viaţă purtăm în noi… Doamna Ana este un tezaur uman, plin de distincţie, simplitate şi spiritualitate. În ciuda faptului că a rămas orfană de tată la 14 ani şi că a avut o viaţă extrem de grea fiindcă primul soţ i-a murit în cel de-al Doilea Război Mondial iar al doilea bărbat i-a murit după ce a fost schingiuit de comunişti fiindcă a fost contra regimului, bătrâna Ana şi-a dus crucea suferinţei cu demnitate până azi la 97 de ani şi şase luni. 

S-a născut în acelaşi an cu regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul italian  Franco Zeffirelli, dar cu 14 zile mai repede, nu la Florenţa, ci pe Valea Mureşului, la Deda. E fantastic când mă gandesc că, femeia din faţa mea s-a născut în anul 1923, cu o lună înainte să fie promulgată, prin decret regal, Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie, care a fost una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.

 

Ana Ceontea s-a născut în anul în care mormântul faraonului Tutankamon, a fost inclus în circuitul turistic din Egipt, adică în urmă cu 97 de ani, când celebrul actor american Charlie Chaplin a regizat filmul „The Pilgrim”. E incredibil, adică în acelaşi an în care a avut loc marele cutremur din Kanto, care a devastat orașele Tokio și Yokohama, omorând peste 150.000 de oameni. Viaţa acestei femei este o istorie întreagă, care de-a lungul vieţii sale a prins 20 de primari, 3 regi şi 8 şefi de stat ai României.

 

 

Astăzi liderul de vârstă din comuna Deda este Ana Ceontea soţia deţinutului politic Grigore Ceontea care pe 26 februarie anul acesta a împlinit 97 de ani

Studiul realizat de VNATL, urma să facă obiectul unui simpozion inedit, intitulat “VIAȚA E UN DAR, IAR BĂTRÂNEȚEA E UN PRIVILEGIU!” în luna iunie, dar care a fost amânat, în contextul pandemic pe care România îl traversează. Simpozionul se va organiza la Deda în cursul acestui an, în colaborare cu Primăria Comunei Deda, după ce se va ridica interdicţia pentru organizarea de evenimente publice, în contextul pandemiei de COVID 19. Cetăţenii comunei vor avea parte de un simpozion de geneaologie rarisim, în care vor fi dezvăluite o serie de recomandări pentru prelungirea vieţii, teoria lui Harman despre îmbătrânire, şi nu în ultimul rând numele centenarilor şi supercentenarilor, şi geneaologia celor mai longevivi locuitori din Deda pe o perioadă de trei sau patru generaţii, pe linie maternă şi paternă.

 

 

 

 

 

 

 

 

Se ştia faptul că Deda este un “conservator de antichităţi” de tip scitic, de vase de ceramică neolitică, dacică şi romană, descoperite aici, dar nimeni nu a observat  faptul că, aceast areal este unul neobişnuit şi sub aspect al indicelui de îmbătrânire demografică a populaţiei. Când am descoperit longevitatea ieşită din comun a cetăţenilor din zona Deda-Bistra, am încercat să extrag esenţa trans culturală din acest <miez de ţară> pentru a înţelege fenomenul care se petrece aici. Apoi m-am deplasat personal la Deda, în mai multe rânduri, pentru a cerceta metodic, ce obiceiuri şi structuri sociale au locuitorii din Deda, pe care să le pot  asocia cu longevitatea lor, din moşi strămoşi. Rezultatele sunt extraordinare”a declarat jurnalistul Matei Robert Mihai, realizatorul studiului.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *