Vasile Duma sau povestea protopopului care a plecat de la altarul din Reghin să se roage ca episcop la Mănăstirea zidită de legendarul Meșter Manole!

Episcopul-Nechita-Duma

 

În apropierea sărbătoririi a Centenarului Marii Uniri și după sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, site-ul viselenuautermenlimita.ro vă prezintă povestea vieții unui preot ortodox, reghinean care a fost martor la săptămâna duminicii lui 1 decembrie 1918, o zi cu ninsoare și steaguri, când sute şi mii de intelectuali şi ţărani români ardeleni, au simțit pe pielea lor până la ce culme se poate ridica în suflet dragostea de neam.
Vasile Duma a fost un patriot adevărat care şi-ar fi dat foc în numele dragostei de ţară, a cărui viață și fapte nu au jignit niciodată neamul românesc și care pentru merite deosebite, în urmă cu exact 100 de ani, pe 28 noiembrie 1918 a fost ales delegat de drept, ca reprezentant al Protopopiatului ortodox Reghin, pentru a participa la marele act istoric al Unirii Transilvaniei cu Patria mamă.

După Unire protopopul a intrat și în politică fiind ales de două ori senator al județului Mureș în Parlamentul țării reîntregite. După ce a rămas văduv, a fost ales episcop de Argeş, luând numele arhieresc de Nichita Duma și i-a fost predestinat să se roage până la moarte la Mănăstirea zidită de legendarul Meșter-Mare Manole, o catedrală care din 1914 a devenit și necropolă regală. A făcut o carieră strălucită, de preot, învățător și om politic, fără compromisuri, condamnări politice ori sancțiuni administrative. La 100 de ani de la Marea Unire și la 82 de ani de la trecerea sa la cele veșnice îi aducem un pios omagiu unui deputat în Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, fost protopop al Reghinului și episcop al Argeșului. 


Vasile Duma (n. 26 aprilie 1864, Săcalu de Pădure, comitatul Mureș-Turda, Regatul Ungariei – d. 16 aprilie 1936, Curtea de Argeș, Regatul României).


 

 

A fost un preot ortodox român, învăţător la şcoala primară confesională din Hodac, preot-paroh în satul Jabeniţa şi catchet al elevilor ortodocşi de la Gimnaziul din Reghin, protopop al Cetăţii de Piatră, cu sediul în Târgu-Lăpuş, protopop al Reghinului Săsesc, președinte al ASTREI Reghin, senator în Parlamentul României și după ce a rămas văduv a fost ales episcop al Argeșului călugărit sub numele Nichita. A fost cel de al 11-lea episcop al Argeșului și Muscelului care după ce a fost instalat arhiereu s-a retras definitiv din viața publică, devotându-se bisericii. Nichita Duma l-a înlocuit pe arhiereul, Visarion Puiu numit episcop la Bălți și din 1923 până la moartea sa survenită în 1936 s-a ocupat de refacerea clădirilor de la centrul eparhial şi a mănăstirilor din eparhie. S-a stins din viață cu 8 zile înainte de a împlini 72 de ani. Vasile Duma a fost totodată un învățător prețios și un colaborator de nădejde al ziarului Telegraful Român, unde a publicat numeroase articole și corespondențe. În anul 1888 i-a fost publicată dizertația, ”Originea limbii române” prezentată în cadrul adunării generale a învățătorilor români, ortodocși, din districtul de învățământ VIII al Reghinului, desfășurată în Jabenița în același an. Pentru bogata sa activitate arhiereul care și-a legat viața de Reghin în perioada 1912-1923, a fost răsplătit cu Ordinul ”Steaua României” în grad de ofițer (1922), Ordinul ”Coroana României” în gradul de Mare Cruce (1924) și Medalia ”Răsplata Muncii” (1936).


Vasile Duma un om în slujba crucii și unul din cei 5 delegați de drept care au reprezentat Reghinul la Marea Unire de la Alba-Iulia


Vasile Duma s-a născut în parohia Săcalului de pădure, din apropierea orașului Reghin, comitatul Mureș-Turda, Regatul Ungariei, în familia lui George Duma și Anisia Duma, născută Tanco. Părinții au avut 2 băieți: Vasile și Ioan. Ambii au fost înalți, bine zidiți, foarte frumoși la înfățișare și cântăreți buni.
Diferența dintre ei fiind foarte mică, au fost înscriși la școală deodată. Au studiat la gimnaziul săsesc din Reghin, apoi au făcut liceul și au dat examenul de maturitate la Năsăud.
După ce au studiat teologia la Sibiu, au fost hirotoniți de preoți. Ioan a fost ales paroh de Săcal, parohie în care a slujit din 1890 până la moartea sa în 1919.
Clericul Vasile a candidat la parohia din Jabenița. Primaul comunei, om înstărit, avea o fată care a urmat gimnaziul din Reghin și era de măritat. Alegerea lui Vasile de paroh a devenit posibilă în 1890 după ce s-a căsătorit cu fiica primarului, condiție sine qua non potuerit!

Parohul Vasile într-adevăr s-a făcut vrednic de așteptări. A fost iubit de credincioși și s-a distins ca preot în toată eparhia încât prin anul 1905 a fost ales ca protopop de Târgu Lăpuș.
A avut o fată și un băiat. Soția sa moare după câțiva ani de la căsătorie, apoi moare și băiatul, ca elev de liceu contractase virusul tuberculozei, boală care în acele timpuri nu avea posibilități de vindecare. Boala s-a contractat în casa parohială, scundă, întunecoasă și cu igrasie. Chiar această împrejurare a locuinței insalubre a determinat pe părintele Duma să plece din parohia Jabenița. Numai prin plecarea sa de acolo a putut salva viața sa și a fiicei sale.
Însă nici la Lăpuș nu s-a putut acomoda mediului străin și necunoscut. Din acest motiv s-a folosit de prilejul care s-a oferit după mutarea protopopului Galaction Șagău la Sibiu în calitate de consilier mitropolitan.
Protopopiatul astfel a devenit vacant. Mitropolia a numit de administrator protopopesc pe excelentul notar protopopesc Grigore Nicoară, distins cu brâu roșu, deci în rang de protopop, care după un an și ceva a decedat în anul 1914 când a izbucnit primul război mondial.
Vasile Duma s-s instalat în Reghin în anul 1912 ca un protopop experimentat, dar serviciul și-a pierdut importanța și prestigiul din cauza războiului. Ca român a fost mereu suspicionat și cu multă greutate a reușit să rămână în libertate, în timp ce preoții și învățătorii săi cei mai vrednici au fost arestați și deportați.
După izbucnirea primului război mondial mondial, dr. Ioan Harșia, președintele Despărțământului a fost mobilizat pe frontul din nordul Carpaților. În aceste condiții la conducerea Despărțământului a fost numit protopopul Vasile Duma și chiar dacă în această perioadă nu s-au mai putut face propagandă culturală și economică la sate, protopopul a ținut steagul ASTREI sus. Protopopul Duma în acest interval de timp a avut de suferit multe neplăceri pentru îndeplinirea funcțiunii sale în protopopiatul Reghin.
În timpul primului Război Mondial a Vasile Duma a condus interimar (1917-1918) și protopopiatul Mureș, întrucât protopopul Ștefan Rusu fusese arestat și apoi închis la Nagymarton (Ungaria), și pe urmă cu domiciliul forțat în Ulioara.
Armata română în August 1916 intră în Ardeal și flancul de nord ajunge în Reghin. Ardealul întreg l-ar fi putut ocupa armata română în curs de câteva zile, după 2 zile de la începutul ostilităților au fost ocupate toate trecătorile și armata a intrat în Bistrița, Reghin, Miercurea Ciuc, Odorheiu, Sfântu Gheorghe, Brașov, Făgăraș, Sibiu, Orăștie, Deva, etc. Însă a intervenit Mackensen și cu diviziile germane au silit să se retragă regimentele române. Cu toate înfrângerile inițiale în anul 1918 soldații români au ocupat nu numai Ardealul, ci după luptele de la Tisa au ocupat Ungaria întreagă cu capitala Budapesta cu tot. Atunci românii ardeleni deportați s-au putut reîntoarce la vetrele lor.
În aceste condiții istorice protopopul Vasile Duma, în toamna anului 1918 a participat la lupta pentru desăvârșirea unității naționale. La 5 noiembrie 1918, protopopul Vasile Duma a fost ales vicepreședinte al Consiliului Național Român județean Mureș Turda care a participat ulterior la organizarea consiliilor și gărzilor naționale din zona Reghinului dar și la pregătirea Unirii.


Vasile-Duma-Protopop_2-218x300

Din amintirile lui Dumitru Antal despre Marea Unire, pe atunci student la cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Budapesta, şi preşedinte al Societăţii Studenţeşti ” Petru Maior” publicate în mai multe reviste și cărți, aflăm că acesta a refuzat înapoierea la Budapesta pentru a-şi termina studiile, după Revoluția din Ungaria și a venit la Reghin ca delegat al Senatului Național Român din Cluj, pentru a pregăti românii din acest miez de țară pentru Marea Unire. ,,Timp de o săptămână, împreună cu protopopul Vasile Duma și avocatul Ioan Harșia, am cutreierat satele și comunele din partea de sus a Reghinului, până la Deda, pentru înființarea sfaturilor și gărzilor naționale. În fața sătenilor care se adunau peste tot în număr mare, rosteam un scurt cuvânt plin de înflăcărare și avânt patriotic”. Cu siguranță nu întâmplător a fost ales să participe la adunarea de constituire a Consiliului Național Român comunal din satul natal Săcalu de Pădure pe 8 noiembrie cum nu întâmplător exact în urmă cu 100 de ani, pe 28 noiembrie 1918 a fost unul din cei 5 delegați aleși pentru a participa la Alba-Iulia. Toate cărțile de istorie locală care consemnează cronica evenimentelor, menționează că protopopul, Vasile Duma, a fost ales, pentru merite deosebite, delegat de drept, reprezentând Protopopiatul ortodox Reghin, pentru a participa la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia. S-a reîntors urgent de la Alba-Iulia cu trenul la Reghin, fiindcă a participat alături de Dr. avocat, Ioan Harșia, protopopul greco-catolic Ariton M. Popa, av. Augustin Chețian, Sever Barbu, Ioan Popescu și alți intelectuali la primirea armatei române, în ziua de 2 decembrie 1918, când Divizia VII infanterie, în frunte cu generalul Traian Moșoiu, însoțit de coloneii Gherescu și Fotin, au intrat în Reghin.


Vasile Duma a participat la primele alegeri parlamentare din luna noiembrie a anului 1919, pe lista Partidului Național Român, pentru un loc de senator, în circumscripția Reghin. Neavând contracandidat, a fost declarat învingător, conform art. 46 al Decretului-lege pe baza căruia s-au desfășurat alegerile din Transilvania și Banat, articol ce prevedea ca în cazul prezentării unui singur candidat, președintele biroului electoral îl putea declara ales, fără a se mai face votarea. Așa a ajuns protopopul ortodox Vasile Duma, senator în Primul Parlament al României reîntregite în perioada noiembrie 1919 – mai 1920 în guvernele Arthur Văitoianu, Alexandru Vaida Voievod și Alexandru Averescu.
La 1 noiembrie 1919, fratele său, preotul Ioan Duma din Săcal s-a stins din viață răpus de boală la spitalul din Reghin.
În anul 1920 fiica preotului Mărioara Duma s-a căsătorit cu colonelul, Ștefan Branea, fiul preotului din parohia Aluniș, care a luptat în Primul Război Mondial în Armata Română dar protopopul nu s-a putut bucura prea mult de ginerele său fiindcă a decedat la scurt timp de peritonită generalizată după un ulcer gastric perforat.
În același an protopopul Vasile Duma a candidat la alegerile parlamentare din 30-31 mai pentru funcția de senator din partea Partidului Național Român, însă a fost învins în lupta electorală de preotul greco-catolic Emil Andreșan, din comuna Băla care a obținut 1215 voturi, față de Vasile Duma care a obținut doar 934 de voturi.
La sfârșitul anului 1920 conform istoricului Traian Bosoancă, aflăm din cartea Mureșeni și Marea Unire că protopopul a părăsit P.N.R.-ul și s-a înscris în Partidul Național Liberal și împreună cu Ionel Brătianu și Alexandru Lepădatu au pus bazele acestui partid în Ardeal. ,,Devenind membru marcant al acestui partid în județul Mureș-Turda, candidează la alegerile parlamentare din martie 1922, tot în circumscripția Reghin, dar pe lista noului partid, pentru un loc de senator. Este ales cu 4008 voturi. A fost o victorie detașată față de ceilalți 3 candidați: Dr. Alexandru Șimon, candidatul P.N.R. care obținuse 843 de voturi; Emil Andreșan ( preot greco-catolic din Băla), candidatul Partidului Poporului, care obținuse 255 voturi, și preotul Ioan Șiara din Teleac, candidat independent, care obținuse 126 de voturi”.


La 1 iunie 1923 a fost convocat la București Marele Colegiu Electoral pentru a alege un episcop la Eparhia Argeș, în locul episcopului Visarion Puiu, numit episcop la Bălți. La 5 iunie colegiul electoral l-a ales ca episcop, cu 234 de voturi din 332 de votanți, pe protopopul Reghinului. Rămas văduv, noul episcop, a fost hirotonit întru arhiereu în ziua Sf. Proroc Ilie pe 20 iulie 1923, în biserica din Toplița.
La 9 noiembrie 1923 a avut loc la Palatul Regal din București, în prezența regelui Ferdinand și a Principelui moștenitor, investitura de episcop al Argeșului. Noul episcop, însoțit de Mitropolitul Primat, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, arhiepiscopul Chișinăului și Episcopul Râmnicului – Noul Severin și Episcopul Oradiei Mari, a fost condus în trăsura regală de gală, escortată de un escadron de cavalerie, ce ceremonialul obișnuit, de la Sfânta Mitropolie la Palatul Regal, unde a fost primit de mareșalul Curții Regale și adjutanții regali, și condus în salonul de primire. Principele moștenitor, mareșalul Curții și doi adjutant/i regali, l-au condus pe Nichita Episcop al Argeșului, care îmbrăcat în mantie episcopală, s-a prezentat regelui. Ministrul Cultelor a citit diploma de învestire a Înaltului Prelat, iar regele, după un scurt discurs, i-a încredințat cârja episcopală.
S-a mutat la reședința eparhială pe 18 noiembrie unde l-a însoțit și fiica sa văduvă, care nu s-a mai măritat, ci după moartea tatălui său, în anul 1936 s-a reîntors la Răstolița la rudenia sa văduva medicului Iustinian, fost medic al municipiului Târgu Mureș.


Cea mai tristă zi din viața sa, de episcop rămâne ziua de 19 aprilie 1930 când o bisericuţă din lemn, din Costeşti aflată în subordinea Episcopiei Argeş, construită la mijlocul secolului al XVII-lea, a ars chiar în Vinerea Mare. Împreună cu ea, 118 suflete aveau să piară în cea mai mare tragedie a României interbelice. Ieşirea din biserică a fost blocată de o bătrână, iar de atunci, există expresia „te înghesui ca baba de la Costeşti”. Înmormântarea celor 118 victime din care 114 erau copii a avut loc în a doua zi de Paşte şi a fost susţinută financiar de autorităţi.
La cinci ani după tragedie, locuitorii din zonă aveau să se roage într-o biserică mare, frumoasă, aşezată la doi kilometri de locul tragediei, care poartă hramul Sfântul Ilie, fiind sfinţită în prezenţa regelui Carol II, a episcopului de Argeş, Nichita Duma, şi a patriarhului Miron Cristea. Pe locul bisericii arse a fost construit un monument, în memoria celor 116 victime, şi o capelă. De la sfințirea bisericii există o fotografie document cu arhiereul reghinean, Nichita Duma, regele Carol al II-lea și  Patriarhul Miron Cristea îngenunchiați la rugăciune în Biserica de la Costești .

 

37F06
Fotografia datează din 21 iulie 1935, face parte din Fototeca Ortodoxiei Românești și îi reprezintă pe Patriarhul Miron Cristea, regele Carol al II lea și pe episcopul Nichita, fost protopop de Reghin la sfințirea Bisericii noi de la Costești

O altă catastrofă care s-a întâmplat în Eparhia Argeșului condusă de episcopul Nichita a fost incendiul de la Mănăstirea canonică Turnu. Vâlvătaia a izbucnit dintr-o sobă de la arhondaric, în noaptea de 6-7 februarie 1932 care distrus, într-o singură oră, 5 corpuri de case cu 26 camere, 2 șoproane, trapeza veche, clopotnița, turla de la biserică mică, tâmpla cu toate icoanele și candelele, iar pictura interioară a fost degradată împreună cu tencuiala. Ba mai mult a luat foc și casa nouă, dar printr-un efort deosebit incendiul a fost localizat și stins.

Întregul ansamblu a fost refăcut în anul 1933. Prin străduința episcopului Nichita Duma și daniile credincioșilor s-au refăcut biserica, clopotnița și două case. Pictura s-a realizat în frescă de către pictorul Belizarie, întreaga lucrare fiind terminata în 1935-1936, stareț fiind ieromonahul Calist Barbu.
Chiar dacă s-a retras din viaţa politică în ultimi 13 ani de viață, episcopul Nichita a avut parte de multe încercări și ispite în viața călugărească și în ierarhia sacramentală. Ca episcop a fost un reprezentant deplin al lui Hristos și urmaș al Sfinților Apostoli, în ceea ce privește deținerea plenitudinii harului Preoției și a avut ca privilegiu administrarea Tainei Preoției de succesiune apostolică, plenitudinea harului sfințitor și autoritatea supremă în păstrarea și predarea învățăturii de credință și conducerea bisericii. A supravegheat ca Sfintele Taine să fie săvârșite după rânduială de către preoții din eparhia sa și s-a stins din viață cu 8 zile înainte de a împlini 72 de ani după ce a împlinit cuvântul lui Dumnezeu timp de 46 de ani. Conform testamentului a cerut să fie înmormântat în mănăstirea Coziei, pe care a refăcut-o din ostenelile sale. Episcopul Duma V. Nichita a fost înmormântat la Curtea de Argeș, aproape de domnitorii Neagoe Basarab, Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I și Regina Maria.La funeraliile vrednicului arhiereu a participat și o delegație de preoți și mireni din orașul Reghin, condusă de protopopul Ioan Maloș.


Site-ul viselenuautermenlimita.ro îi păstrează o pioasă amintire, episcopului Nichita Duma (din botez Vasile), născut la Săcalu de Pădure și care a plecat de la altarul din Reghin să se roage la Biserica zidită de legendarul Meșter-Mare Manole până la moarte. Fie-i memoria binecuvântată! 


Matei Robert Mihai 


Referințe:
1. Romulus Sever Todea, Săcalul de Pădure, pg. 90 și 148;
2. Traian Bosoancă, Mureșenii și Marea Unire pg.82-87;
3. Vasile Netea, Sub stindardul Astrei, 1939, p.14;
4. Vasile Netea, Memorii, pg: 69, 126;
5. Robert Mihai Matei, Eugen Nicoară Doctorul ancestronic din loja relelui Carol al II-lea, pg . 110;
6. Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8 8141-90-7, p. 252
7. http://biserica.org/WhosWho/DTR/D/NichitaDuma.html;
8. Eugen Nicoară, Medalioane Mureșene (Manuscris) pg. 22, 24;
9. Viorica Ursu, (Glasul Maramureșului ) Vasile Duma (1864-1936), protopop al Chioarului şi fruntaş al Astrei, Episcop al Argeşului; 30 septembrie 2016
10. Pr. Prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, București 1966, pg. 155, idem, Listele cronologice ale ierarhilor, în B.O.R., 1975, nr. . 3-4, pg. 331;

Sursele foto: Graiul Maramureșului (Cotidian independent) și Fototeca Ortodoxiei României 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *