UN OM CARE A SALVAT MII DE VIEŢI S-A DUS LA ŢĂRMUL VEŞNICIEI !

Pe 17 noiembrie 2021 Reghinul a pierdut om special care, a salvat mii de vieţi prin profesia sa şi, despre care, din păcate, n-a amintit nimeni nimic. Nu am putut să rămân indiferent la această dramă şi, m-am hotărât să scriu câteva cuvinte despre ambulanţierul Petre Borşa care, s-a stins din viaţă, post-Covid cu patru zile înainte să împlinească 77 de ani, în urma unui stop cardio-raspirator.

A fost un om de caracter în toate manifestările vieţii, care a exprimat individual umanitatea în accepţia ei cea mai nobilă. A purtat nume de sfânt şi, a fost trei decenii „îngerul păzitor” din cadrul Serviciului de Ambulanţă Mureş – Substaţia Reghin, a Spitalului „Dr. Eugen Nicoară”.

De la Dacia care funcţiona ca Ambulanţă în 1987, până la maşinile nemţeşti ultramoderne de acum, Petre Borşa a fost martorul a mii de urgenţe, în cei 30 de ani cât a lucrat în Serviciul de Ambulanţă. În calitate de şofer  şi ambulanţier, a condus peste 800.000 kilometri salvările Serviciului de Ambulanţă, pentru a li se acorda primul ajutor medical atâtor pacienţi anonimi a căror nume, probabil că, nu le vom afla niciodată. 

A fost un om extrem de responsabil care, şi-a asumat profesia până la sacrificiu care, s-a bucurat de fiecare dată când a contribuit la salvarea unei vieţi şi, a suferit şocuri emoţionale de fiecare dată când a pierdut vieţii. A văzut durere şi recunoştinţă deopotrivă, în ochii pacienţilor, dar nu s-a considerat niciodată un erou…

A rămas în conştinţa colectivă a reghinenilor ca unul dintre cei mai populari şoferi din cadrul Serviciului de Ambulanţă al Spitalului din Reghin care, deservea în acele vremuri o populaţie de peste 100.000 de pacienţi şi unde şi-a desfăşurat activitatea în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere, până la pensionare,, într-un mod admirabil, fără abateri disciplinare, fără sancţiuni administrative.

A locuit în Reghin timp de 54 de ani, şi a fost un spirit de o aleasă sensibilitate, onestitate şi nobleţe sufletească. A fost un om loial familiei şi cercului social din care a făcut parte, şi care, era de părere că „omul bun se cunoaşte după felul în care se ţine de cuvânt”.

Analizând cele mai importante momente din viaţa regretatului ambulanţier, am constatat că cifrele 2,4,7 şi 8 au fost omniprezente în destinul acestui om în momentele de bucurie şi de durere, printr-o repetare ciclică greu de explicat.


La 20 de ani a fost decorat de Minsterul Forţelor Armate ca „Militar de Frunte”

S-a născut pe 20 noiembrie 1944 la Bucureşti, în raionul „Tudor Vladimirescu”, (Sectorul 4, judeţul Ilfov) în familia lui David şi Elena Borşa, unde părinţii săi se aflau în refugiu, după ce comuna Cozma din care erau originari, a trecut odată cu Ardealul de Nord în administrația maghiară, prin odiosul Dictat de la Viena din 30 august 1940.

A făcut primele 7 clase primare şi gimnaziale în Ardeal, în comuna Cozma, după ce s-au întors părinţii din refugiu.

La 14 ani Petre s-a reîntors în Bucureşti, să muncească pe un şantier de construcţii, împreună cu fratele său mai mare Ioan, unde aveau un unchi inginer, pentru a câştiga un venit cu care să-şi asigurree exxistnnţa pe care o visa. 

După ce a împlinit vârsta de 18 ani, a plecat la Câmpina, să facă şcoala de şoferi, pentru a avea o meserie în viaţă.

La 20 de ani a fost încorporat în armată şi, a depus jurământul pe 27.12.1964 la Unitatea Militară 01320 din Caracal. (azi Regimentul 68 Tancuri „General Magheru”, Batalion Autotunuri).

La 22 de ani a ajuns la Reghin unde, în acelaşi an şi-a întâlnit sufletul pereche, pe Ana Vultur din Frunzeni, *(asistentă medicală). Pe 28 ianuarie 1967 s-au căsătorit în faţa ofiţerului de Stare Civilă, pe 14 mai 1967 a făcut nunta iar, cu 47 de zile înainte să împlinească 23 de ani a devenit tată.


Mai precis, pe 5 octombrie 1967 i s-a născut, la maternitatea din Reghin, singurul fiu, botezat Petru, pentru care a făcut eforturi mari ca să ajungă om cu carte, vis, care în final i s-a împlinit. Fiul său a absolvit Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, este membru în Colegiul Medicilor Veterinari din România, membru  al Despărțământului Reghin şi un prosper om de afaceri.

Primul său loc de muncă în Reghin a fost la Autobaza 3 Transport Auto, ca şofer de autobuz, apoi, la Întreprinderea de Gospodărire Comunală și Locativă I.G.C.L. Reghin, ca şofer pe taxiurile oraşului, iar în final, şofer de ambulanţă în cadrul Serviciului de Ambulanţă Mureş la Substaţia Reghin din cadrul Spitalului Municipal „Dr. Eugen Nicoară”.


Petre Borşa pe vremea cănd conducea taxiurile Întreprinderii de Gospodărire Comunală și Locativă I.G.C.L. Reghin

La 54 de ani a absolvit un curs de formare profesională de ambulanţier, organizat de Centrul de Perfecţionare şi Pregătire Superioară de Specialitate a Asistenţilor Medicali Bucureşti, coorodonat de Ministerul Sănătăţii, prin expert Dr. Mălina Nedelciu.

Petre Borşa s-a pensionat la 63 de ani, la limită de vârstă, prin Decizia 270053 din 30.04.2008, după ce a cotizat timp de 49 de ani, 4 luni şi 26 de zile la Casa de Pensii. Fostul ambulanţier nu a fost doar un profesionist la locul de muncă, ci şi un vecin exemplar pentru locuitorii din cartierul Mihai Viteazul şi locatarii Blocul 13 B scara II, unde a locuit peste 50 de ani.


Portret de familie 20 noiembrie 2004 cu Petre şi soţia Ana, la aniversarea vârstei de 60 de ani a ambulanţierului

Pe data de 27 octombrie 2021, fostul ambulanţier s-a simţit rău, a sunat la spital şi a solicitat o ambulanţă, acuzând o insuficienţă respiratorie. În scurt timp, un echipaj de ambulanţă s-a deplasat la locuinţa acestuia, şi a fost internat de urgenţă în cadrul spitalului „Dr. Eugen Nicoară”, unde a fost diagnosticat pozitiv cu COVID19. Petre Borşa s-a luptat cu boala trei săptămâni, reuşind să învingă virusul şi, abia aştepta să se întoarcă acasă la cei dragi. Atunci când lucrurile păreau că merg spre bine, iar tratamentul părea să dea roade, Petre Borşa a fost răpus de un infarct post-Covid.

S-a stins din viaţă pe data de 17 noiembrie, la prima oră a dimineţii, într-o zi de miercuri într-unul din saloanele spitalului din Reghin, în urma unui stop cardio respirator.

Coincidenţă sau destin, în ziua în care s-a stins din viaţă Petre Borşa, sunt prăznuiţi 4 sfinţii în Calendarul Creştin Ortodox:

Ambulanţierul a spus adio acestei lumi cu patru zile înainte să împlinească vârsta de 77 ani şi, a fost înmormântat în Cimitirul Bisericii Ortodoxe „Sfântul Apostol Andrei şi Cuviosul Lazăr”, de un sobor condus de 4 preoţi.

Pe 19 noiembrie la ora 13.00 familia, prietenii şi cunoscuții, şi-au luat adio şi, l-au condus pe ultimul drum pe cel mai popular şofer de ambulanţă din Reghin. Trupul lui Petre Borşa a fost dat pământului, iar sufletul i s-a întoars la Dumnezeu, lăsând în urma sa o soţie văduvă şi un fiu îndurerat, pentru care, de acum înainte, viaţa nu va mai fi niciodată la fel.

Slujba de parastas, la 40 de zile de la adormirea regretatului Petre Borşa, s-a ţinut în incinta Bisericii Ortodoxe Române din Reghin, cu hramul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi, a fost oficiată de preotul Iacob Ionel. (Pomenirea se face pentru a amintii de Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos, care a avut loc la 40 de zile după Înviere, pentru ca tot aşa să se înalţe şi sufletul răposatului la cer).

Petre Borşa s-a stins din lumea aceasta, dar nu și din sufletele celor care l-au iubit și prețuit. Chiar dacă nu a câştigat toate maratoanele încercărilor nedrepte ale vieţii, cursele cu obstacole ale destinului, sprinturile după liniște și săriturile în înălțimea fericirii, probabil că Dumnezeu i-a dat o profesie pe acest pământ prin care să îşi mântuiască sufletul şi, numele său să fie scris în cartea vieţii acolo sus în ceruri…

În imagine Petre Borşa alături de fiul său Dr.-ul veterinar Petru Borşa, sosit într-o permisie din armată

Dumnezeu să îl așeze în lumea celor drepți şi memoria să îi fie binecuvântată !

A consemnat Matei Robert Mihai

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.