Să dăm ceasul istoric înapoi să aflăm cine a fost primarul Reghinului care a fost obligat să părăsească oraşul înainte de Unire şi cine au fost membrii Gărzii Naţionale Române care au vegheat şi au menţinut ordinea în oraş ?

“Prin readucerea în actualitate a documentului, dezbaterile pe tema Marii Uniri pot fi protejate prin adevărul faptelor, iar argumentele opiniilor sunt apărate în faţa agresivităţii celor ar vrea nu doar să rescrie istoria, ci şi să dea ceasul înapoi” scria Nicolae Băciuţ în prefaţa cărţii “File din Memorialistica Marii Uniri în Reghin şi Împrejurimi. Documente şi Studii” coordonată de prof. dr. Florin Bengean.

Un astfel de document este şi Manuscrisul din cadrul B.A.RS.R. Filiala Cluj-Napoca cu “Tabloul ofiţerilor, subofiţerilor şi legionarilor din garda naţională română din Reghin” de la 1918 care au vegheat şi au menţinut ordinea în oraş ori “Memoriile Dr. Ioan Popescu” cu privire la marele eveniment istoric cu care a fost contemporan.

Chiar dacă mai sunt cârcotaşi vis-a-vis de acest subiect adevărul este unul singur primarul Reghinului din 1918, Dr. Norbert Hugo Schiffbaumer a părăsit oraşul în preajma Unirii din cauza nemulţumirilor şi manifestaţiilor ostile ale populaţiei şi aşa a ajuns urbea să fie condusă de ajutorul de primar Emil Schuller. În special femeile din oraş au manifestat împotriva edilului din cauza lipsei de alimente şi neregulilor săvârşite de organele administrative aflate sub conducerea sa la împărţirea acestora.

Imagine din Reghinul Săsesc din perioada în care era condus de primarul Dr. Norbert Hugo Schiffbaumer în medalion

 

Din cauza haosului şi a tulburărilor s-a infiinţat garda civilă condusă de căpitanul Bertin Ferencz şi Eugen Truţia ambii avocaţi având ca subalterni câţiva ofiţeri iar trupa şi gradele inferioare fiind recrutate din rândul soldaţilor dezertori din Armata Austro-Ungară, aflaţi în Reghin şi împrejurimi. 

Această gardă a funcţionat până la data de 30 noiembrie 1918, la ora 11.00 când în oraş a intrat prima patrulă călare a avangardei armatei române de sub comanda generalului Traian Moşoiu “Patrula armatei am instalat-o în camerele din curtea primăriei, unde până atunci erau soldaţii din garda civilă, iar într-o cameră alături am instalat comenduirea pieţii şi am început pregătirile pentru primirea armatei române, adică a Regimentului Nr. 27 Bacău, care urma să intre în oraş la 1 Decembrie 19182 scria Ioan Popescu. Din cartea “Sub Semnul lui Marte. Militarii Reghinului” scrisă de Dr. Dorin-Ioan Rus, mai aflăm că în ziua în care a intrat prima patrulă a armatei române “În piaţa centrală a oraşului haosul ajunsese la culme, garda de la primărie scosese cele patru mitraliere în faţa unităţilor bancare, cerând bani. (pentru că fondurile primăriei pentru întreţinerea gărzii se epuizaseră şi nu mai aveau provizii n.a.) . În această atmosferă, în zia de 30 noiembrie ora 11.00, îşi face apariţia ieşind din strada Pandurilor prima patrulă a armatei române condusă de un sublocotenent. Acesta s-a prezentat la viceprimarul Schuller, spunându-i, prin interpret, că armata română a pus stăpânire pe oraş şi garantează ordinea şi libertatea cetăţenilor. Schuller, emoţionat, a urat bun venit armatei române şi reprezentantului ei în persoana sublocotenentului şi l-a asigurat de toată loialitatea şi de tot concurul lui şi al organelor primăriei….Până spre seară soldaţii întregului regiment au fost încărtiruiţi în oraş la familile particulare româneşti şi săseşti. S-a dispus ora de închidere pentru ora 9 seara. 

 După intrarea patrulei în oraş, prin autoritatea impusă de aceştia, s-a restabilit ordinea şi liniştea în câteva ore. Pedeapsa pentru recalcitranţi a constat în aplicarea a 25 de lovituri de bâtă.

Cam către orele 3-4 după masă îşi face apariţia fanfara Regimentului 27 Bacău, care, sub comanda colonelului Gherescu, călare în fruntea regimentului intră în piaţă. Sunt întâmpinaţi cu urale şi delir. Garda română şi cea săsească prezintă raportul, cuvântul de bun venit este rostit de iosif Popescu, directorul băncii “Mureşiana”, iar viceprimarul Schuller salută armata în numele oficialităţii oraşului. Emoţionat, colonelul Gherescu asigură toţi cetăţenii oraşului de binevoitoarea protecţie a armatei române. Descalecă şi împreună cu cei prezenţi, ofiţeri şi soldaţi, femei şi bărbaţi, se încinge o horă în Piaţa Reghinului. Însă la horă nu a participat toată lumea, aceasta nefiind un dans local”.

Marele Cartier General l-a numit pe Moșoiu Guvernator Militar al Transilvaniei la data de 12 martie 1919

Menţionăm că la câteva zile a venit în Reghin, generalul Traian Moşoiu, întâmpinat de o mulţime imensă în piaţa oraşului. Traian Moșoiu (n. 2 iulie 1868 la Tohanul Nou – d. 15 august 1932, București) a fost un general român în Armata Română, în perioada 1918 – 1919, care a participat la eliberarea Transilvaniei. În perioada 2 martie 1920 – 12 martie 1920 a fost și ministru de Război.

După venirea delegaţilor din Reghin de la Alba-Iulia, în faţa Consiliului Naţional Român Naţional Judeţean (situat în casa avocatului Ioan Harşia din strada Spitalului de azi), au stat o serie de probleme de ordin social-politic şi administrativ, la care trebuia să le facă faţă. În primul rând s-a pus problema gărzi naţionale române locale a cărei conducerea fost preluată de sublocotenentul George Uilăcan şi deasemenea s-a pus problema asigurării liniştii şi mersul regulat al afacerilor şi încet, încet viaţa oraşului şi-a reluat cursul firesc al lucrurilor.

Instalat pentru câtva timp regimentul 27 Bacău în Reghin, de aici unităţi însoţite de armata română au pătruns în toate satele din jurul Reghinului, unde deja s-a instalat puterea românească în mod automat şi local, ducând cu sine numai consfinţirea oficială. 

 

 


 Siteul “viselenuautermenlimita.ro” vă prezintă în premieră în spaţiul on-line cine au fost cele 61 de persoane care au compus “Garda Naţională Română din Reghin” care au vegheat să nu se întâmple nici un incident până la Marea Adunare de la Alba-Iulia:

  1. Dr. Popei Petru – advocat- Slt.
  2. Gheorghe Maior -director bancă – Slt.
  3. Morar Iuliu – advocat – Slt.
  4. Uilăcan Gheorghe – învăţător – Slt.
  5. Pop Alexandru -medic – Lt.
  6. Raţiu Septimiu – funcţionar R.M.S. – Slt.
  7. Brătfăleanu Liviu – advocat – Slt.
  8. Cîmpean Emil – maior cons. Război – Slt.
  9. Bunuş Ioan – învăţător -Lt.
  10. Dr. Dorgo Ioan – notar public Slt.
  11. Pantea Ştefan – subprefect – LT.
  12. Oltean Zaharie – învăţător – Slt.
  13. Dr. Lupu Leon – advocat – Slt.
  14. Nicoară Optimiu – advocat – Lt.
  15. Nicoară Titus -inginer silvic – Slt.
  16. Cotta Vasile – învăţător – Lt.
  17. Mureşan Alexandru – notar- Lt.
  18. Popescu Ioan – primar -Lt.
  19. Barbu Ioan – dir. Fabric – Slt.
  20. Dr. Luca Ioan – notar public -Elev sergent
  21. Ciloca Teodor – învăţător- Elev sergent
  22. Man Ioan – învăţător – Elev sergent
  23. Moldovan Dumitru -funcţionar la Prefectură – Plut.
  24. Stoica Dumitru – pensionar Jandarm – Plut. Maj.
  25. Simion Ioan – pensionar Jandarm – Plut
  26. Chirteş Ioan – Plutonier Major Regiment 82 Infanterie
  27. Zarzică Mihail – Plut.
  28. Tătar Ilie – Serg.
  29. Tropotei Nicolae Serg.
  30. Şuteu Nicolae – Serg.
  31. Moise Iosif – dulgher Serg.
  32. Coş Adalbert – faur Serg.
  33. Fola Partenie – Serg.
  34. Baciu Constantin Serg.
  35. Moldovan Traian Cap.
  36. Chifor Zaicu Cap.
  37. Teodoran Ioan – agricultor Cap.
  38. Teodoran Zaharie -agricultor Cap.
  39. Cristea Simion – agricultor Cap.
  40. Potocean Teodor -camerist la Prefectură Cap.
  41. Truţia Gheorghe Fr.
  42. Petruţiu Ioan Fr.
  43. Roşca Teodor -agricultor Fr.
  44. Vultur Crăciun – agricultor Legionar
  45. Mureşan Ioan Legionar
  46. Dicu Nicolae Legionar
  47. Borda Vasile Legionar
  48. Mărcuş Ioan Legionar
  49. Cengher Alexandru Legionar
  50. Tălmăcean Gheorghe Legionar
  51. Sărmăşan Ilie Legionar
  52. Suciu Nicolae Legionar
  53. Flueraş Nicolae Legionar
  54. Moldovan Anton Legionar
  55. Cheţan Vasile Legionar
  56. Stavilă Ioan Legionar
  57. Miron Ioan Stavilă Legionar
  58. Cristea Augustin Legionar
  59. Teodoran Avram Legionar
  60. Morar Ioan Legionar
  61. Gliga Dumitru Legionar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *