NU PUTEM EVADA DIN ISTORIA NOASTRĂ

       Schwarz (tz) Mendel a fost cel mai renumit intreprinzător evreu din istoria Reghinul Săsesc care a ridicat firmele sale în eșalonul celor mai puternice afaceri din Transilvania. S. Mendel se presupune că ajuns la Reghin în jurul anilor 1860-1865 din Croaţia mai precis din Opatija un oraş din cantonul Primorje-Gorski Kotar. Antreprenorul Schwarz Mendel (n. 1830- d. 1910) a pus bazele unei societăţi de exploatare, transport desfacere a lemnului, a deţinut gatere, a avut păduri în Reghinul Săsesc, Dumbrava şi Deda, a fost proprietarul celei mai mari fabrici de spirt din judeţul Mureş, avea două mori automate, o firmă de construcţii şi o fabrică de cărămidă în a cărei carieră de lut s-a descoperit în anul 1924 celebra “Fibulă de la Suseni”. Vorbim de o agrafă unică în lume pe care istoricii au încadrat-o ca datând din prima fază a perioadei hallstattiene, în Epoca Bronzului sau sfârșitului Epocii Bronzului, în jurul secolului XII î.Hr. 

      Reședința familiei era pe Strada Foter (Piața Petru Maior de azi) la nr. 31, în actuala locație a Policlinicii în care azi funcționează o serie de cabinete medicale individuale şi sediul Ligii Pensionarilor din Reghin. A deținut una din cele două mori automate de făină de capacitate mare din oraș care a avea o capacitate de producție de 7500 de tone anual și îl concura foarte serios pe sasul Hügel Lipót. Mendel a înființat totodată în anul 1865 și o societate de exploatare, transport și desfacere a lemnului. Conform cărții ,,Lunca Bradului –Repere în Timp” scrisă de F. Simion Ilie. ,,În anii 1895-1896, imediat după construirea șoselei (1880-1885), Schwartz Mendel, din Reghin construiește o fabrică de cherestea cu 6 gatere, materia primă, lemnul fiind asigurat din pădurile baronului Banffy. La început, cheresteaua era transportată la Reghin, iar din anul 1905, când calea ferată ajunge la Deda, transportul cu căruțele s-au mai scurtat puțin. Deținea păduri în Reghinul Săsesc, și comunele Dumbrava și Deda. Fabrica și-a construit cale ferată proprie, în lungime de 15 km, dar activitatea a încetat în anul 1907, în urma unui incendiu care o devastează”.

           Se pare că ulterior ruina, fostă proprietate a lui Schwarz Mendel a fost preluată de firma Grassl din Viena care a înființat acolo ,,Domeniul Gudeamesterhaza și Gh. Grassl”, care sub marca ,,Bangra ” a fost reconstruită în același an.


     Totodată anteprenorul evreu din Reghin S. Mendel deținea cea mai mare fabrică de spirt (cu 55 de angajați) dintre cele 8 din județul Mureș care avea sediul în Reghin pe Strada Apelor nr. 4. Evreul a fost căsătorit cu Juliánna Bretter (anii în care a trăit cu aproximație n. 1814 – d. 1874) și au avut împreună 8 copii, patru băieţi şi patru fete. Se ştie că în anul 1907 sucesorii săi au înfiinţat la Reghin “Societatea pe acţiuni “Fabrica de Cărămizi cu Aburi din Reghin şi Jur” cu sediul în Suseni cu un capital de 100.000 de coroane o fabrică de renume naţional care a funcţioat timp de 95 de ani sub 9 forme de conducere în perioada 1907-2002. Clădirea care adăpostește azi sediul Policlinicii din Reghin din strada Piața Petru Maior nr. 31 unde în 1924 funcționa și sediul Fabricii de Cărămidă din Suseni aparținea aceleași familii în care Firma M. Schwarz și succesorii reprezentată prin Maurițiu şi dr. Jozsef Schwarz care erau acționari majoritari. În anul 1924 succesorii lui Schwarz Mendel dețineau totodată pe Strada Muncitorilor la Nr. 31 un teren pentru un edificiu încă neclădit lângă Turnul vechi de Apă C.F.R. și un teren la Nr, 35 pe aceeași stradă din imediata apropiere a Gării C.F.R. a orașului.

      Conform unui studiu realizat de Ion Potolea despre “Industria forestieră din judeţul Mureş, de la mândrie la prejudecată” reiese că în anul 1927 firma ”Schwartz Mendel” şi Succesorii deţineau o societate în nume colectiv, mai precis o Fabrică de cherestea, în Reghin sat, judeţul Mureș cu Capital social în valoare de 1.000.000 lei iar Capital investit – 100.000 lei aur – 3 gatere – 65 H., cu un număr de 20 de lucrători şi 8.000 mc cherestea.

         Încă nu am reuşit să descoperim câţi din membrii familiei au supravieţuit Holocaustului şi deportării în lagărele morţii din Ghetoul Reghin din data de 4 iunie 1944 când 3.149 de evrei din Reghin, Toplița, Ciuc și localitățile: Beica de Jos, Cașva, Gurghiu, Răstolița, Deda, Ditrău etc., au fost deportați în vagoane de animale fără identitate spre lagărele naziste din Auschwitz și Birkenau.

 

         Există totuşi câteva indicii că un nepot pe linie paternă a lui Schwartz Mendel, ar fi fost Paul (Pál) H. Savet (Schwarz), născut în anul 1907 ca fiu al lui Heinrich Schwarz din Stânceni şi care s-a stins din viaţă în New-York în anul 2000. Ceea ce presupune că a supravieţuit Holocaustului şi că a trăit 92-93 de ani însă nu ştim dacă a mai revenit vreodată în Reghin unde este înmormântat tatăl său. Am mai descoperit faptul că Verona (Schwarz) una dintre fiicele antreprenorului Schwarz (tz) Mendel, a fost căsătorită cu Samuel Kabos-Kupferstich iar altă fiică Fany Schwartz a fost căsătorită cu Ignaz Haimann, fiul comerciantului Lazar Haimann.

          Asta explică de ce Schwarz Mendel a construit în anul 1893 imensa clădire din Strada Piața Petru Maior Nr. 45 după un plan realizat de arhitectul Gustav Wagner, edificiu pe care cel mai probabil l-a făcut cadou de nuntă fiicei sale şi ginerelui său în care ulterior familile lui Haimann Lazar și Samuel Deutsch au deschis cel mai mare magazin de textile din centrul Reghinului Săsesc. Puţină lume ştie că ultimii proprietari ai clădirii în perioada celui de al Doilea Război Mondial au fost Samuel Deutsch şi soţia sa Margit Laszlo.

   Samuel erau evreu originar din Nagyabony, Ungaria, absolvent al Academiei de Comerț din Budapesta iar soţia sa, Margit Laszlo era unguroaică originară din Celldömölk oraș situat în districtul Celldömölk, județul Vas, Ungaria, care a absolvit 8 clase şi a muncit într-o Mănăstire Catolică din Timişoara. În vara anului 1944 Samuel, Margit şi soacra sa au fost deportaţi din Ghetoul Reghin la Auschwitz unde au fost ucişi în camerele de gazare naziste.

      Singurii supravieţuitori  din familia Deutsch au fost cei doi fii ai comerciantului: Laci *(n. 1910) şi Gyula (n. în 1918) şi care au fost recrutaţi într-un Detaşament de muncă forțată în anul 1942. Mai întâi au fost obligaţi să muncească în Sighetul Marmaţiei apoi în Ungaria în Nagybanya şi Szentkiralyszabadja iar în final în Polonia. Au pătimit împreună în tot această perioadă au supravieţuit miraculos şi au fost eliberați împreună ajungând acasă la Reghin la sfârșitul anului 1944. Laci în 1963 a emigrat în Israel şi s-a stabilit în oraşul Migdal Haemek unde a lucrat ca funcţionar într-o fabrică de textile. S-a stins din viaţă în anul 1995 în Migdal Haemek în Israel. Gyula după război s-a stabilit în Târgu-Mureş şi a ajuns şef de departament în cadrul unei întreprinderi socialiste. S-a stins din viaţă în anul 2003 în România la Târgu-Mureş.  

 

           În clădirea de pe strada Petru Maior nr.45 astăzi îşi desfăşoară activitatea Judecătoria Reghin în baza Legii nr.304/2005, privind organizarea judecătorească modificată prin Legea nr.247/2005 şi hotărârile CSM : Hotărârea nr. 159/2004, Hotărârea nr.71/2005, H.G. 337/1993. Poate că e un semn divin prin care Dumnezeu le-a răscumpărat moartea martirică a foştilor proprietari, iar pentru nedreptatea făcută de autorităţile maghiare din acea perioadă la 50 de ani distanţă casa în care au trăit ultimii lor ani din viaţă, să devină o instituţie judecătorească în care să se facă dreptate cetăţenilor şi să se soluţioneze în primă sau în ultimă instanţă anumite neînţelegeri prevăzute de lege. 

 

Sursa foto : Mircea Maier

 

Colaj foto realizat de site-ul “viselenuautermenlimita.ro”. În medalion ultimii descendenţi ai familiei Deutsch Samuel şi Margit ucişi la Auschwitz în camera de gazare

Cercetările continuă …


Site-ul viselenuautermenlimita.ro caută date despre urmaşii lui Schwartz Mendel pentru “Enciclopedia Evreilor din Reghin” (Mureş, Transilvania, România) studiu în curs de realizare.

Cine poate oferi mai multe informaţii despre familia acestuia, fotografii cu membrii familiei Schwartz, acte ori orice alte indicii pentru a putea să îi fie reconstituit “arborele genealogic” este rugat să ne comunice pe adresa de e-mail: vnatl_reghin1982@yahoo.com ori la numărul de telefon: 0753-872-311.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *