RĂMAS BUN, DOMNULE PROZATOR FLORIN-SILVIU POPA !

Florin-Silviu Popa la 20 de ani

Am aflat cu mare tristețe de moartea prozatorului, jurnalistului şi autorului de aforisme Florin-Silviu Popa, un om cult şi de un mare rafinament care s-a dedicat scrisului până în ultima clipă. În tinereţe a cochetat cu teatrul, iar după Revoluţia din 1989 a fost redactor șef la publicația ,,Opinia Reghineană”, unde realiza atât reportaje cât și concepția grafică și tehnoredactarea prin, firma “Phoenix Trading Ltd”. A fondat apoi Casa de Editură “IDEEA” Publishing House din 2008 și în luna aprilie a anului 2016, i-a apărut romanul de dragoste “Parfumul violetelor ce mor”.

A dus o existenţă modestă în ultimii ani de viaţă şi a preferat să stea departe de microscopul opiniei publice în schimb a continuat să scrie romane poliţiste şi a rămas fidel lecturilor, pasiune care și-a recunoscut-o într-un CV atipic pe blogul său personal < cu ceva timp în urmă, într-un acces de ”furie mărinimoasă ” mi-am împărțit biblioteca proprie, aproape 6.000 de volume, câtorva apropiați, strict geografic vorbind, păstrându-mi doar cam 10 %. Toate cărțile citite mi-au fost preferate, la timpul lor. Sunt un cititor ”omnivor”, consider lectura o modalitate de a mă reconstrui>.

L-am admirat pentru curajul său de a concepe un blog original intitulat ,,Clepsidra cu proști”, în care şi-a publicat on-line capitole întregi din romanele sale cele mai cunoscute: “Afaceri de familie”, “Coşmarul” (Vol. I) , “Coşmarul” (Vol. II), “Joc diabolic”, “O meserie mortală”, “Crime la indigo” (Vol I), “Crime la indigo” ( Vol. II)”, “Suspect de serviciu”. A fost un prozator animat de un sentiment cavaleresc şi a fost un rebel fără pauză care nu a încetat niciodată să citească, să scrie şi să descopere lumea nesfârșită din jurul său indiferent de problemele care îl măcinau. 

Lumina este în cărţi, iar Florin-Silviu Popa ne-a adus multora dintre noi lumina în suflete prin romanele sale. Pe când să se bucure de glorie şi de faimă firul vieţii scriitorului s-a oprit brusc la 69 de ani exact în momentul în care blogul său ajungea să atingă impresionanta cifră de 1.514.7333 de accesări. Florin-Silviu Popa nu şi-a pierdut niciodată lumina creatoare cerşind pomana înălţimilor. Avea o demnitate rară de a-şi accepta destinul fără să se victimizeze în faţa prietenilor săi.  Îşi cunoştea foarte bine limitele şi în ciuda faptului că înţelegea extrem de clar cât de complexă este natura social-umană şi câte nevoi fundamentale ne împing uneori să acţionăm iraţional, el a preferat să rămână până la capăt un om sincer faţă de cei din jur şi faţă de el însuşi. Una din ultimele sale cugetări enunţate într-o formă concisă şi care mi-a rămas în memorie suna cam aşa “Nu de eternitatea morţii mă tem, ci doar de cea a gândurilor rămase nerostite”…Mi-ai lipsit ieri, îmi lipseşti azi şi îmi vei lipsi şi mâine. Îmi va fi dor de tine tot restul vieţii mele prieten drag. Dumnezeu să te odihnească în pace ! 

Sincere condoleanțe familiei îndoliate ! 

Matei Robert Mihai 

2 thoughts on “RĂMAS BUN, DOMNULE PROZATOR FLORIN-SILVIU POPA !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *