La mulți ani, Ovidiu Bojor – un scorpion între minus și plus infinit, la 92 de ani!

 

ovidiu-bojor
Sursa: httpwww.lavi-enrose.com Dietetica

Academician, fitoterapeut român, membru al Academiei de Științe Medicale, fondator al fitoterapiei moderne în România şi membru al Societăţii Naţionale de Geografie din Statele Unite. A scris peste 40 de cărți, a susținut peste 200 de conferinţe ştiinţifice, are 40 de brevete farmaceutice şi sute de articole publicate în toată lumea, în cele peste 9 decenii de viaţă. Omul de știință a recunoscut cu mai multe ocazii că regulile pe care le-a respectat pentru a ajunge la această venerabilă vârstă sunt 7 la număr: regula 3×8 ore = 8 ore somn, 8 ore odihnă activă, 8 ore muncă intensivă, optimism, alimentaţie corectă, cultivare mentală, fără excese, iubire faţă de Creator şi faţă de Creaţie și să dăruieşti mai mult şi să pretinzi mai puţin. Site-ul ,,viselenuautermenlimita.ro”, îi urează ,,La mulți ani, sănătate și tot ce vă doriți, maestre, să aveți parte de ce ați visat și de ceea ce iubiți, maestre să ne trăiți 120 de ani, și să vă învârtiți în continuare, cu aceiași constanță ca și până acum, în jurul axei bunei și molipsitoarei dvs. dispoziții”.


Ovidiu Bojor nu este dac, nici trac, este un celt cu trăsături veritabile


Ultima oară când l-am intervievat pe renumitul farmacist Ovidiu Bojor mi-a mărturisit că și-a reconstituit și arborele genealogic şi era convins că nu întâmplător s-a născut la Reghin. ,,Aici au trăit şi bunicii şi străbunicii mei, aici este înmormântată şi mama mea Aurora. În „De bello galico”, Tomul XIII, Iulius Cezar, menţionează pentru prima dată de tribul Boiorum, „celţi cu coif, cu două coarne de bou pe el”, foarte buni luptători. Din acest trib celtic, născut undeva prin anul 50 înainte de Hristos, mă trag şi eu. Originile celtice ale mele au fost demonstrate de înaintaşii mei prin intermediul unor îndelungi cercetări şi pe baza documentelor existente, ce fac referire la tribul „Boiorum” al ,,Bojoreştilor”. Am din secolul al XIV-lea până la naşterea băiatului meu, arborele meu genealogic schiţat pe un desen de aproape 2 metri”. Mi-a mai spus atunci că în 1470 a câştigat sânge latin, după ce una dintre descendentele familiei sale s-a căsătorit cu un emigrant italian, pe nume Andrea Palimetii, astfel că maestrul nu se consideră nici dac, nici trac, se consideră celt şi dacă îi studiem puțin trăsăturile fizionomice se confirmă logica academicianului.

Profesorul de științe ale naturii Ioan Bojor din Năsăud, s-a îndrăgostit nebunește de propria lui elevă, Aurora de care îl despărțea o diferență de 20 de ani. Ea era de o frumusețe răpitoare, era fiica lui Iosif Ilyeș din satul Bozed, și Bunuș Leontina și a fost cerută în căsătorie de renumitul profesor după ce a împlinit 18 ani și a absolvit liceul ,,Petru Maior” din Reghinul Săsesc. S-au căsătorit în 24 iunie 1923 și din această căsătorie s-a născut viitorul academician, Ovidiu Bojor la 1 noiembrie 1924. De la tatăl său a moștenit plăcerea de a colinda munții și de a studia plantele. Pe la 14 ani, a intrat chiar în conflict cu tatăl, Ioan Bojor, care era darwinist convins, în timp ce Ovidiu îmbrățișa teoria creaționistă. Așa că a scris un articol într-o revistă de științe naturale, în care l-a combătut pe naturalistul britanic, Charles Darwin, care a împărțit tot ceea ce este viu în două regnuri: regnul vegetal și regnul animal. În regnul animal el a inclus și omul. Argumentul cu care la combătut era că nici o ființă vie de pe pământ, cu excepția omului, nu a fost creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Oamenii au fost înzestrați de Creator cu o putere lăuntrică extraordinară, cu o scânteie de divinitate, cu puterea de a iubi necondiționat. Până la urmă, tatăl său i-a dat dreptate…

Ovidiu provine dintr-o familie de români adevărați care a suferit mult. Cinci membri din familie au fost asasinați de militarii hortiști, în anii 40. Ca să scape cu viață, a fost nevoit să părăsească Ardealul, cu un geamantan, în timp ce tatăl său a fost arestat de comuniști și băgat la închisoare. S-au reîntâlnit după zece luni, deoarece Ioan Bojor a fost expulzat din Ardeal, ca persoană non-grata, pentru că în perioada interbelică a făcut politică.

Ioan Bojor a fost profesor la Năsăud, apoi la începutul anilor 20 a fost directorul primului Liceu românesc din Reghin, după care s-a transferat la Liceul ,,Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureș, pe vremea directoratului lui Grigore Ciortea. După ce s-a mutat în Târgu-Mureș, cu familia, Ioan Bojor a fost ales consilier județean și apoi a candidat pentru funcția de deputat la alegerile parlamentare din iunie 1931 și iulie 1932, ca și reprezentant al Partidului Național Liberal (Gheorghe Brătianu). A fost în paralel și profesor de Științe Naturale cu două catedre, dar a pierdut tot, odată cu venirea la putere a comuniștilor, care au confiscat toată averea familiei Bojor, după naționalizarea din 1948.
Cu toate că nu avea cele mai sănătoase rădăcini pentru noua conducere comunistă a țării, Ovidiu Bojor a reușit să absolve în anul 1950 Facultatea de Farmacie din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie din București, iar în 1968 a devenit doctor în farmacie cu teza: ”Contribuții la studiul ciupercii Claviceps purpurea”. Dar numele lui Ovidiu Bojor a intrat în atenția forurilor internaționale de specialitate după munca titanică de 25 de ani, care a depus-o pentru cartarea Florei Medicinale din Carpaţi, iar metodologia acestuia, cu privire la ocrotirea naturii, a fost adoptată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială şi recomandată ţărilor în curs de dezvoltare. Așa a ajuns reghineanul să lucreze ca expert al Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială în perioada 1978-1985 și să participe la mai multe misiuni exploratorii în Afganistan și în Africa (Ruanda, Botswana Tanzania, Burundi sau Uganda).


În 1985 a cucerit vârfului Gurja Himal, de 7.165 de metri, din Himalaya


Ovidiu Bojor este și un explorator rasat, care a condus patru expediții în Himalaya, iar în 1984 și 1985 a predat cursuri de specialitate la Kathmandu, în Nepal. În 1985 a condus și a sponsorizat prima expediție româno-nepaleză în Himalaya, pentru cucerirea vârfului Gurja Himal, de 7.165 de metri, reghineanul fiind primul european căruia i s-a dat voie să pătrundă acolo. Expediția a debutat în 12 aprilie și a fost condusă de Ovidiu Bojor, împreună cu Taina Duțescu și Emil Coliban, Ankarma Șerpa, botanistul nepalez Bachtari și cuprindea 7 alpiniști români, 4 alpiniști autohtoni din Nepal, 3 șerpași de mare altitudine, 2 biologi indieni ( Nimă și Pradan)și 60 de hamali de joasă altitudine, care au asigurat transportul echipamentului, combustibil, provizii și medicamente, toate echivalând cu o greutate de peste 2,5 tone. La 9 mai alpiniștii au instalat prima tabără alpină la 9.400 metri, sub ghețarul Fudainciuli și Ciurenchiumal. A doua tabără a fost instalată la 5.800 de metri și cea de a treia la 6.500 metri, însă nu au putut fi înregistrate pe peliculă, deoarece erau ascunse de vârful Hustunor, situat la 6520 metri altitudine. Himalaya nepaleză se desfășoară pe o distanță de 800 de km și există 9 vârfuri ce depășesc 8000 de metri. (Dhaulagiri I, vârful Annapurna I, Manaslu, Gosaintan, Sagarmatha, sau Mont-Everest, Lhotse, Lhotse Șar, Cho Oyu și Makalu). La 17 și 18 mai vârful Gurja Himal a fost escaladat de cele două grupuri de alpiniști români și nepalezi. Cel mai semnificativ aspect al misiunii româno-nepaleză va rămâne în istoria alpinismului ca fiind un mesaj de pace, din punctul cel mai înalt de pe glob, atins de tineri din două popoare diferite în 1985 anul internațional al tineretului. Expediția s-a încheiat și cu realizarea unui film documentar de o oră, filmat chiar de maestrul Ovidiu Bojor, iar pe generic pelicula este comentată de vocea inconfundabilă a academicianului român. Un scurt-metraj document, filmat cu o cameră de luat vederi protejată într-o pufoaică de fulgi, într-un regim de temperaturi ce variau între + 8 și – 40 de grade. Din 5 iunie 2015 pelicula realizată în urmă cu 31 de ani poate fi vizualizată și pe canalul YouTube. dacă accesați ,,FILM DOCUMENTAR HIMALAIA 1985 OVIDIU BOJOR,, regizat de Sandu Manoliu.


Ovidiu Bojor, un om care toată viața a fost în centrul atenției! Un clasic în viață, care deține secretele longevității!


Academicianul originar din Reghin, chiar dacă a trecut pragul vârstei de 90 de ani, continuă să fie, un om extrem de solicitat la emisiunile cele mai în vogă din România, la ,,Tainele Vieții,, cu Prosperio,, de la Nașul TV, a fost invitat să vorbească despre ,,Stilul de viață tibetan”,, la a emisiunea ,,368 de grade”, pe postul B1 a vorbit despre ,,Secretele longevității și Detoxifierea organismului”, unde a înregistrat aproape 16.000 de vizualizări. Daniel Roxin l-a invitat pentru a discuta despre ,,Medicina dacilor,, în emisiunea ,,Adevăruri tulburătoare”, pe canalul de pe YouTube a lui Gheorghe Grigoriu, nonagenarul a explicat ce înseamnă conceptul ,,Să trăim sănătos ! Ritualurile religioase” și nu în ultimul rând pe postul TV România, Ovidiu Bojor a fost invitat pentru a dezbate un alt subiect tabu ,,Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte,,.
În 2003 i-a fost conferit titlul de cetățean de onoare al municipiului Reghin. Din 2012 în fieacare an Asociația “Pentru O Viață Sănătoasă” organizează ,,Gala Ovidiu Bojor”, un eveniment de succes, ce premiază oameni de succes în domeniul sănătății și care promovează importanța unei vieți echilibrate spre sănătatea deplină”.
Totodată există și un concurs național de ecologie care poartă numele doctorului în farmacologie și care este organizat din 2001 în fiecare an, sub egida Ministerului Educației și Cercetării Științifice și a Inspectoratului Școlar al județului Bistrița-Năsăud. În anul 2013 municipiul nostru a găzduit finala ediției a XII-a a concursului naţional de ecologie şi protecţia mediului, care poartă numele academicianului Ovidiu Bojor, la care au participat 24 de echipaje din toată ţara. În 2014 și în 2015 liceul reghinean a fost partener în organizarea competiției în colaborare cu Palatul Copiilor Bistrița.


Ovidiu Bojor a fost celebrat de Primăria Reghin, la împlinirea vârstei de 90 de ani, acasă, și a fost recompensat cu o diplomă de gratitudine din partea Clubului Rotary Reghin.


Primăria municipiului Reghin, Consiliul local, Biblioteca Municipală „Petru Maior”, Liceul Tehnologic „Ioan Bojor”, au organizat în perioada 22 – 23 mai 2015, la sala pentru activităţi a bibliotecii ,,Petru Maior”, prima ediţie a Colocviului Naţional „Ovidiu Bojor”, cu tema „Să trăim sănătos”. Academicianul a demonstrat la Reghin, în cadrul discuțiilor, că “tinereţea fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” nu este doar un basm, ci un stil de viaţă. Farmacistul a explicat celor prezenți cum credința în viața veșnică e secretul oricărei iubiri și secretul tinereții la orice vârstă. ,,Cred în tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte! Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o ține de înțelegerea vieții ca o piramidă în vârful căreia se află Dumnezeu. Eu nu sunt religios, dar sunt foarte credincios”. Acest super-om și-a dedicat toată viaţa studierii plantelor, din România şi de peste hotare, de unde i s-a dat și porecla de ,,Împăratul” plantelor. A pierdut șirul cărților pe care le-a scris, însă toate s-au vândut extrem de rapid, în mii și mii de exemplare, datorită adevărurilor tulburătoare și sfaturilor sale mega prețioase pentru cei care vor să ajungă să trăiască cel puțin 100 de ani. Renumitul farmacist are un suflet nobil și a tratat foarte mulți oameni săraci, fără plată, la cabinetul său din București, ani la rând. Chiar și azi mai dă gratis, odată pe săptămână, sfaturi în domeniul terapiilor integrative. A scris sute de articole şi tratate de fitoterapie şi are zeci de brevete farmaceutice, dintre care insulina vegetală este cel mai important brevet medaliat cu aur la Geneva.

A consemnat Matei R. Mihai

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *