Ioan Gheorghe Cotîrlă cel mai vârstnic veteran de război din judeţul Mureș a plecat la ţărmul veşniciei în onoruri militare, acompaniat de salve !

Sursa foto: Facebook Sergiu Colceriu

Cu durere în suflet am aflat că pe data de 12 martie 2021, în jurul orei 07.00, îndrăgitul veteran de război Gheorghe Ioan Cotîrlă, din satul Habic, comuna Petelea, care în anul 2019 era sărbătorit de tot satul, la împlinirea celor 100 de ani, s-a stins din viaţă după o bătrâneţe fericită. Drumul veteranului de război care s-a născut la data de 27 august 1919 în satul Habic, şi care, şi-a sacrificat cei mai frumoşi ani din viaţă luptând în cel de al Doilea Război Mondial şi în prizonieratul rusesc,s-a oprit pe cele mai înalte culmi, la vârsta de 101 ani, 6 luni şi 12 zile. A plecat să-şi întâlnească strămoşii, soţia şi camarazii de arme ai Batalionului 8 Grenadieri. A plecat la “ţărmul veşniciei” un om care cu viața, cu tinerețea, cu suferința și cu sacrificiile sale a zidit istorie. Să-i vegheze Dumnezeu odihna, să-i fie pomenit numele din neam în neam iar familiei alinare sufletească şi sănătate!

“Era cel mai în vârstă veteran de război din județul Mureș. L-am cunoscut în urmă cu aproximativ 6 ani. Deși timp de 5 ani a fost prizonier într-un lagăr din Rusia, a fost binecuvântat cu o sănătate de fier.A fost un om demn, bun la suflet și implicat mereu în viața comunității. Avea harul de a povesti și înțelepciunea de a-i asculta și înțelege pe cei din jurul său. Era o plăcere să te afli în preajma lui. A fost un om demn, bun la suflet și implicat mereu în viața comunității, a menționat pe pagina sa de Facebook, comandantul Comenduirii de garnizoană Târgu Mureş, locotenent colonel Sergiu Colceriu.

Ioan Gheorghe Cotîrlă a fost condus pe ultimul drum de familie, rude şi apropiaţi care, l-au admirat pentru actele de curaj şi devotamentul faţă de patrie dovedite pe câmpul de luptă şi care au ţinut să îi aducă un ultim omagiu celui mai longeviv om care a trăit în satul Habic. Veteranul a fost înmormântat de un sobor compus din patru preoţi în frunte cu parohul satului iar ceremonia funerară cu onoruri militare s-a ţinut în cimitirul satului Habic, localitate pe care centenarul a iubit-o atât de mult. Înainte de coborârea în mormânt drapelul care înfăşura până atunci sicriul veteranului de război, a fost înmânat fiicei eroului care l-a primit şi l-a strâns la piept.

De-a lungul anilor, veteranul a acordat mai multe interviuri pentru ziare şi televiziune, a fost decorat şi a primit mai multe distincţii, ultimele dintre acestea au fost cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 100 de ani, în semn de preţuire pentru întreaga activitate, pusă în slujba ţării şi a Armatei României, pentru contribuţia adusă la eliberarea teritoriului naţional. Atunci sărbătoritul, a primit o Diplomă de Onoare din partea Comanda- mentului Forţelor pentru Operaţii Speciale, înmânată de lt. col. Sergiu Colceriu, comandantul Comenduirii Garnizoanei Târgu-Mureș şi o sumă de bani, un coş de flori cu 100 de garoafe şi o plachetă de aur la împlinirea a 100 de ani a eroului din partea Consiliului Local şi al Primăriei Petelea.  Iar la aniversarea de 101 ani, veteranul din Habic a fost din nou recompensat de către reprezentanţii Comandamentului Garnizoanei Târgu Mureş şi ai filialei Mureş a Asociaţiei Veteranilor de Război care în strictă conformitate cu normele epidemiologice, impuse de Covid-19, l-au căutat acasă şi i-au oferit un tort, un vin, un buchet de flori şi diplome de onoare-aniversare.

Rămas bun domnule Cotîrlă Ioan ! Dumnezeu să te odihnească în pace !

Portret de veteran

Dintr-un articol semnat de regretatul colonel Constantin Trandafir în 2015, intitulat ,,Portret de Veteran”, putem afla despre centenarul care ne-a părăsit de curând următoarele: 

”…Veteranul de război COTÎRLĂ GHEORGHE IOAN din satul Habic, comuna Petelea, născut la 27 august 1919, la 23 de ani a fost încorporat în data de 18.10.1942 la Batalionul 8 Grenadieri din armata Ungară.(…) a participat cu Batalionul 8 Grenadieri la lupte în Cehoslovacia, în zona orașului Ciot, unde a căzut prizonier în noiembrie 1944.

În timpul prizonieratului (5 ani la Mateiansca, din Ucraina ) a lucrat la o fabrică de armament, în construcții și în agricultură. Acolo nu primea de mâncare decât o masă pe zi, și aceea era o ciorbă de varză acră cu mămăligă, iar seara și dimineața o cană cu ceai care era mai mult apă caldă, cu o felie de pâine neagră, din tărâțe (de grâu n.a.).

După război și prizonierat, din nou la muncă și împreună cu soția FIRONUCA, au avut trei copii. Copiii trebuiau crescuți, trimiși la școală, așa că Badea Ioan (zis „Agentul”), a fost pe rând agent agricol la primăria din comuna Beica, președinte la cooperativa de consum timp de 19 ani și apoi viceprimar al comunei Petelea, de unde a ieșit la pensie în 1981. Soția Fironuca, după o viață de muncă alături de un om drept ca bradul, și-a dat obștescul sfârșit, lăsându-i moșului grija gospodăriei, lucru de care acesta nu s-a plâns niciodată. Și acum urmărește la televizor știrile, este la curent cu cele mai importante evenimente și nu lipsește niciodată duminica de la slujbele ținute la sfânta biserică. Secretul longevității sale este o enigmă, declarând ”Am mâncat ce se mănâncă, nu am mâncat numai miei și găini, ce s-a putut în familie, de am ajuns la 97 de ani”. În dimineața zilei când am fost la dânsul, l-am găsit la micul dejun, de la care nu lipsea veșnicul pahar cu vin, dar nu mai mult.(…)Drept recompensă pentru cei doi ani de război și cinci ani de prizonierat, are o indemnizație lunară de veteran de război de 112 lei.


Jurnalistul Matei  R. Mihai acasă la veteranul Ioan Gheorghe Cotîrlă la Habic la finalul unui interviu realizat de 1 Decembrie 2009

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *