Cum a ajuns o balenă la Reghin? Goliat între mit şi adevar!

În urmă cu 54 de ani poposea la Reghin un circ educațional a cărei atracție principală era o balenă de 68 de tone, cu organele scoae, îmbălsămată cu formol și transportată pe un trailer cu 18 roți care anunța cu mare tam-tam, o premieră mondială: prima expoziție cu public în interiorul unei cetaceu care putea fi admirat în carne și oase, contra cost. 

Mulţi au văzut-o, însă nimeni din cei care astăzi mai trăiesc nu au ştiut să îmi spună povestea balenei. Am început o muncă de documentare, cercetare şi traducere de texte din mai multe limbi din presa internaţională şi documente strict-secrete şi după mai bine de patru luni, am scris primul articol în presa românească despre un subiect tabu, după mai bine de 50 de ani de la sosirea celui mai celebru cetaceu în România. ,,Balena Golia” rebotezată mai târziu “Goliat” care fără voia sa, a fost protagonista unei duble istorii. Balena adevărată a fost prezentată opiniei publice de Giussepe Erba şi cea falsă a fost a lui Gustavo Cotino. Curios este faptul că cei mai mulţi au preferat falsul fără să realizeze că au fost păcăliţi, însă ingeniozitatea unora nu are limite când poţi să te îmbogăţeşti peste noapte.

Se numea Golia, făcea parte din specia Balenoptera Physalus, cu o longevitate de 50 de ani, cântărea 68 de tone şi a fost ucisă pe 6 iunie 1954 în fiordul norvegian Trondheim. După ce a fost adusă la mal, vânătorii de balene din Bergen au golit-o, dat fiind faptul că dintr-un cetaceu de 22 de metri se puteau prelua cantităţi industriale de ulei, carne şi grăsime. Odată scoase, măruntaiele sale au putut fi cântărite şi ziarele au început să titreze pe prima pagină, fraze de genul, Ficatul lui Golia cântăreşte 650 de kilograme şi conţine o cantitate de vitamina A, a cărui echivalenţă o găsim în 5 milioane de ouă de găină”. „Inima cetaceului cântăreşte 450 de kg şi limba peste 2200 de kilograme”.

2016_08_15_rm_goliat

Pentru a conserva carcasa, norvegienii au îmbălsămat-o cu 7000 de litri de formol, în ideea de a deschide pentru vizitare publicului un interior de balenă în care se dorea să se joace chiar şi o piesă de teatru. O premieră mondială pornită de la o idee care a frământat omenirea de la profetul biblic Iona şi până astăzi… să te plimbi în pântecele unei balene pur şi simplu. Goliat a fost o maşină de făcut bani printr-o metodă subtilă de vânzare şi promovare sub umbrela unui circ educaţional, care a înregistrat încasări de sute de milioane care nu au putut fi niciodată contabilizate, dar cu siguranţă au putut fi cheltuiţi pe extravaganţele proprietarilor balenei. Pentru această idee neobisnuită, şi în acelaşi timp genială impresarul de teatru Giussepe Erba ar fi putut fi putut fi răsplătit pe merit de Academia Regală de Știinţe a Suediei cu un premiu Nobel pentru că a revoluţionat lumea animală.


O balenă îmbalsămată şi plimbată pe roţi prin lume, cea mai tare invenţie de la realizarea Calului Troian încoace


Balena cu înotătoare a fost scoasă la vânzare şi cumpărătorul nu a întârziat să apară, se numea Giuseppe Erba un excentric impresar de teatru din Torino, administrator de restaurant şi proprietar a mai multor cinematografe. Prima problemă a apărut însă la frontiera italiană unde importul unui animal mort era ilegal. Pentru a o face să pară vie, Erba a introdus în pântecele balenei un motor. Făcând să se mişte coada cu acest truc, profitând de întuneric şi de slabă cultură generală a grănicerilor referitor la viaţa balenelor, impresarul a reuşit să treacă graniţa târziu în noapte. Gigantul cetaceu a fost aşezat în Grădina Oraşului (Giardino della Cittadella), în plin centru din Torino.

 

A Balena Goliat in 1954 expusa intr o piata din Italia
Instantaneu din Piața Arbarello din Italia 1954 cu Balena Goliat

La 19 iulie 1954 ziarul, Stampa, anunţa expoziţia primei balene îmbălsămate pe prima pagină, însă balena, ajunsă fără voinţa ei în Italia, avea o problemă serioasă, cetaceul avea un miros respingător. Chiar dacă organizatorii expoziţiei au instalat în pântecele balenei un frigider, de la pielea neagră din exterior, căldura topea în ulei straturile groase de grăsime, motiv pentru care, spun cârcotaşii, cei care răspundeau de expoziţie au instalat de-a lungul platformei pe care era aşezată balena o mulţime de vase cu flori cu rol mai mult de împrospătare a mirosului emanat de gigantul monstru marin, decât estetic.


Legenda povesteşte că Erba în fiecare dimineaţă ar fi făcut turul „Goliei” pentru a aduna viermii ieşiţi înafară din îmbălsămarea precară a bestiei. Viermii se multiplicau într-un ritm incredibil în interiorul balenei, iar proprietarul a speculat oportunitatea de a-i vinde pe post de momeală pentru a ieşi cu bine din situaţia neplăcută. După doar 6 zile a fost nevoit să închidă expoziţia în ziua de 25 iulie 1954, după care Erba s-a axat pe arta teatrală ca şi administrator al Teatrului Regio din Torino.

Cinci ani mai târziu balena a reapărut în Elveţia, dusă în tur în Europa de Est şi de Vest de Pierre Sifferte şi Jean Rezzonico, şi rebotezată Goliat, într-o formă de zile mari, fără să mai emane mirosuri neplăcute. În corpul balenei s-a introdus o instalaţie frigorifică cu peste 2.000 de tuburi metalice care asigura corpului tot timpul o temperatură constantă. Stafful tehnic al echipajului care însoţea balena în turnee, injectau corpul marin lunar cu cantităţi considerabile de substanţe chimice de conservare, iar pentru a-şi păstra luciul cât mai aproape de realitate, pielea balenei era unsă cu un strat subţire de glicerină. Nu se ştie suma pentru care a achiziţionat balena al doilea proprietar însă cert este că cetaceul a pornit în cel mai lung tur din Europa şi Orientul Mijlociu pe roţi, făcând senzaţie în aproape 30 de ţări. Pierre Sifferte Jean Rezzonico, dându-şi seama că o astfel de expoziţie nemaiîntâlnită până atunci poate deveni un fenomen la scară planetară, care va produce foarte mulţi bani, l-a motivat să se aventureze într-un turneu obositor sub pretext de circ educaţional care a durat 20 de ani. Şoferul trailerului cu 18 roţi care transporta cetaceul a fost şoferul olandez Willy Pouwels fiind escortat în fiecare ţară de Organele de Poliţie sau Miliţie pentru a evita aglomerarea traficului.

20140714d


În ianuarie 1964 balena a ajuns şi în România


rl-5-ian-64_balena-goliatAşa a ajuns în luna ianuarie a anului 1964 celebra balenă şi în România prima oară la Sibiu apoi la Bucureşti-Obor, după care a colindat pe roţi într-un trailer de 25 de metri lungime oraşe precum Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Craiova, Reghin, Timişoara, Tîrgu-Mureş, Tîrnăveni, Piteşti, Ploieşti, într-o expoziţie impresionantă cum nu se mai văzuse nicăieri în lume. Cetaceul, care se estima în presa vremii că ar cântări cât 1000 de oameni la un loc, a poposit în mai multe oraşe din ţară cu acordul autorităţiilor comuniste. Spectatorii erau şocaţi să vadă un asemenea monstru pe uscat, se înghesuiau să îl vadă, să îl miroase sau să îl pipăie. Ba mai mult, la un moment dat, o doamnă a venit cu o pâine să hrănească balena fiindcă nu îi era în clar dacă animalul marin este viu sau deshidratat de foame.


 

Balena avea o lungime de 22 de metri şi o greutate de 68 de tone echivalând cu greutatea unei turme de elefanţi. Cercetătorii au folosit 7.000 de litrii de formol pentru a o îmbălsăma, pentru a nu produce mirosuri neplăcute.

În unele orașe mai mari cetaceul a fost expus câte o săptămână sau două, dacă au avut clienţi iar în oraşele mai mici doar 3-4 zile. Veneau ţăranii cu trenul, cu autobusul, cu căruţele, cu bicicletele sau chiar pe jos zeci de km pentru a vedea pentru a vedea minunea secolului XIX. Balena, care nu a stârnit senzaţie doar prin dimensiune şi greutate, ci mai mult prin faptul că odată cu îmbălsămarea cetaceului, au fost scoase şi măruntaiele şi era o premieră mondială pentru opinia publică, ca pentru costul unui bilet să aibă posibilitatea să se plimbe în interiorul ei precum personajul biblic „Iona” care fusese înghiţit de o asemenea creatură. Din aceste motive, pentru mii de români, Balena ,,Goliat” a rămas una dintre cele mai frumoase amintiri din copilăria şi adolescenţa lor.

Unul dintre aceștia este Bândilă Ioan, poet, jurnalist şi impresar artistic care mi-a povestit ce impact a avut asupra lui monstrul marin ,,În 1964 aveam aproape 17 ani şi îmi amintesc că am venit la Reghin, cu trenul din Brâncoveneşti să vad Balena ,,Goliat”. Era un eveniment nemaipomenit până atunci în zona noastră care a făcut senzaţie în toată România şi eram foarte curios să o văd şi eu în realitate. Intrarea la adulţi era 25 de lei şi eu nu am avut suficienţi bani să plătesc un bilet, dar m-am tot învârtit în jurul acelui cort de circ uriaş până ce m-au lăsat organizatorii să intru fără să plătesc. Îmi amintesc că un translator explica în limba română cum a fost vânată balena, cât cântăreau organele cetaceului, câtă cantitate de untură se poate extrage dintr-un corp de 68 de tone şi alte date interesante despre viaţa acestor mamifere acvatice. În interiorul cortului erau expuse o mulţime de pancarte în care erau înscrise greutatea organelor şi numele ţărilor în care a fost expusă până a ajunge în România. Tin minte şi acum că inima balenei Goliat cântărea 450 kg, rinichii cântăreau vreo 560 kg, ochiul 500 de kg, iar limba cântărea peste 2200 de kg”.


Seniorii cetății își amintesc că la Reghin, Balena Goliat a fost expusă pe roţi, la început, lângă Parcul Tineretului în apropierea pieţei mici a oraşului pe atunci (în locul în care azi funcţionează sediul Renel-ului), apoi între cele două parcuri din oraş, stârnind o senzaţie nemaipomenită până atunci în oraşul nostru, iar în a patra zi, la plecarea din oraş, gigantica creatură a fost expusă pentru scurt timp şi în piaţa de joi a Reghinului însă și după o săptămână de la plecarea din oraș a circului, monstrul marin era subiect principal de dezbatere între locuitorii orașului. 

20140714e

Balena a avut un impact extrem de mare nu mai asupra bunicilor noştri care au văzut-o în carne şi oase dar şi pentru tânăra generaţie, cetaceul fiind sursă de inspirație pentru scriitorul scenarist Florin Lăzărescu din Iaşi care a scris povestirea ,,Ursoaica Lili şi Balena Goliat” cu potenţial de scurtmetraj, inclusă în volumul ,,Lampa cu căciulă” editată la Polirom.

 


Balena reconstruită din hârtie, argilă, ipsos şi clei a lui Gustavo Cottino a avut un succes mai mare decât originalul


 

Până să ajungă în România, Balena Goliat a mai colindat o mulţime de ţări şi capitale europene. Din presa vremii aflăm că în Franţa a fost expusă timp de doi ani de zile, apoi a revenit în Italia la Milano, a trecut prin Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Austria, Olanda, în 14 iunie 1957 gigantul se afla în Marea Britanie în Christchurch, iar în 1961 ajungea la Budapesta, în capitala Ungariei.

Dacă liderii maghiari bănuiau că balena este un instrument al CIA-ului care ar putea furniza preţioase informaţii militare americanilor, la graniţa bulgaro-română, cetaceul a fost verificat minuţios de Poliţia Republicii Populare din Bulgaria, deoarece serviciile secrete suspectau că balena ar putea fi folosită pe post de ,,cal troian”. Era perioada de refacere după Cel de-al Doilea Război Mondial, când domnea o nelinişte pe plan European.

Faptul că însuşi brontozaurul preistoric era un pui pe lângă Goliat, a creat o curiozitate atât de mare în rândul oamenilor de toate naţiile, încât la sfârşitul anilor 60 balena era deja în Israel. În 1969 Goliat s-a întors în Italia, dar a fost victima unui ireparabil accident. Pentru a o achiziţiona la Haifa a fost pirenolezul Gustavo Cotino (un impresar important de la “Luna Park” şi un prankster genial). În timpul unei călătorii pe mare o furtună a deteriorat animalul şi resturile au fost descărcate în corturile târgului din Bari. Pe ascuns fără să îl intereseze opinia publică, Cottino a plătit să fie reconstruit animalul marin cu amestec de hârtie, argilă, ipsos şi clei după care a început un nou tur în ţară care a cuprins cinci oraşe Bari, Roma, Florenţa, Bologna şi Torino. Din animalul original nu mai era aproape nimic (numai oasele de balenă), dar realizând o replică, Gustavo Cottino a rezolvat şi problema mirosului.
În a doua sa viaţă, balena s-a oprit la Torino din 28 aprilie 1970 timp de o lună. Expoziţia torineză a avut un asemenea succes încât să fie replicată doi ani mai târziu în parcul Valentino. Dacă în 1954 torinezii au suportat cu greu putoarea balenei autentice şi onestitatea lui Giuseppe Erba a fost criticată foarte dur de ziarul, Stampa”, 16 ani mai târziu acelaşi cotidian definea falsa balenă rămasă oarbă din înşelăciune ca fiind un “magnific exemplar” neştiind că în realitate e un fals reconstituit pe baza scheletului dintr-un amestec straniu de hârtie, argilă, ipsos şi clei.

E curios cum nimeni, după 18 ani de la îmbălsămarea sa teoretică, nu îşi punea problema de ce balena era învăluită într-un miros ce aducea mai mult a apă de colonie şi nu emana mirosul specific unui animal îmbălsămat. Gloria balenei a apus la începutul anilor 80 după ce ,,Goliat” a ajuns în Las Ventas, pe cea mai mare arenă pentru lupte cu tauri din Spania care are o capacitate de 23000 de locuri.

A ajuns în Spania după ce a fost vândută unui circ anonim şi de atunci nu s-a mai auzit nimic de această creatură. Gurile rele spun că balena dispărută într-un mod foarte misterios ar sta bine mersi în colecţia privată a unui om bogat, iar pântecele cetaceului a devenit un loc de întâlniri de taină a unui cerc exclusivist din lumea milionarilor excentrici. Chiar dacă astăzi balena nu mai este expusă opiniei publice, ,,Goliat” a fost un fenomen la nivel planetar nu numai în lumea oceanografilor, balena a fost transformată într-un produs commercial care în scurt timp a devenit un brand mondial.

În memoria cetaceului s-a creat o întreagă industrie publicitară. Au apărut jocuri pe calculator cu numele ei, geluri, tricouri personalizate, s-au regizat filme documentare, s-au scris romane şi s-au vândut cărţi poştale în întrega lume cu imaginea cetaceului, pentru ,,pasionaţii” pentru care legenda balenei trăieşte. Iar legenda nu se termină aici…


Matei Robert Mihai

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *