EMIL BENDRIŞ “De curând am fost anunţaţi din partea ANCPI, că suntem beneficiarii unui proiect de cadastrare sistematică la nivel de UAT Vătava”

      Emil Bendriş este noul primar al comunei Vătava, un om realist în observaţii obiectiv în aspiraţii şi, un fin observator al acţiunilor semenilor săi. Chiar dacă nu a fost toată viaţa primar, a fost întotdeauna un om de cuvânt şi un bun consilier, a cărui sfaturi au fost căutate de cetăţenii comunei. Îşi cunoaşte drepturile şi responsabilităţile, este un om echilibrat, care respectă tradiţiile şi zestrea lăsată de strămoşii săi şi, este un om respectat de comunitate. Are o carieră în plină ascensiune, carismă, tact diplomatic şi înţelege perfect faptul că opiniile sale au un impact serios asupra dezvoltării comunei Vătava pe care vrea să o facă una din cele mai prospere din judeţul Mureş.
      La o analiză mai atentă, am descoperit că dincolo de calităţile şi aptitudinile sale, Emil Bendriş are cifrele 2 şi 7 în destin, de la un capăt la altul. S-a născut pe 20 martie 1974, şi a fost al doilea copil al familiei. A absolvit liceul “Vasile Netea” în 1992, s-a căsătorit în anul 1997, a muncit 12 ani în Topliţa şi, pe 27 septembrie 2020 a fost ales primar al comunei Vătava. Momentan are la activ două mandate de consilier local în Consiliul Local Vătava (2008-2012 şi 2016-2020), 1 mandat de vicprimar (2012-2016) şi un mandat de primar în funcţie (2020-2024). Are 47 de ani şi 2 copii, un băiat de 22 de ani Vlad care momentan este stabilit în Bucureşti şi o fiică, Daria care a terminat clasa a VII-a.

Reporter : Pentru cititorii care nu vă cunosc, vă rog să ne faceţi un scurt CV profesional al dumneavoastră ?

Emil Bendriş: M-am născut în satul Dumbrava la 20 martie 1974, într-o familie cu doi copii de oameni gospodari şi băştinaşi de 7 generaţii. Tatăl meu a fost preşedinte al CAP-ului din comună, timp de 30 de ani şi care a decedat în anul 1999, mama a fost casnică şi a avut un rol cheie în viaţa familială trăieşte şi azi şi are 82 de ani.
Am absolvit cursurile Liceului “Vasile Netea” din Deda, promoţia 1992 şi am muncit din 1999 la societatea comercială Ediltop Urban SA Topliţa care, avea ca şi obiect de activitate captarea, tratarea şi distribuţia apei. Sunt căsătorit din anul 1997, şi am un băiat în vârstă de 22 de ani, şi o fetiţă care, anul acesta a absolvit clasa a VII-a. Soţia este angajată în cadrul Grupului de Acţiune Locală Defileul Mureşului, iar eu pot să spun că am o experienţă în administraţia locală de peste 12 ani şi cred că sunt omul potrivit la locul în slujba cetăţenilor. Vreau ca faptele mele să nu fie discutabile și să organizez lucrurile în așa fel încât relația cetățeni-lider să fie una corectă, bazată pe cooperare, și nu pe dominație.

Rep.: Conduceţi comuna Vătava în urma alegerilor locale din 27 septembrie 2020. Ştiu că aţi reuşit să fiţi ales primar din partea Partidului Social Democrat, după ce, timp de şase mandate comuna a fost condusă de un primar reprezentant al Partidului Naţional Liberal. Prezentaţi-ne în câteva fraze comuna şi apoi spuneţi-ne cum aţi reuşit să convingeţi electoratul să vă voteze în această funcţie ?

E.B.: În primul rând vreau să vă spun că avem o comună de oameni harnici şi gospodari, care a dat ţări o seamă de intelectuali importanţi începând de la prof. universitar Simion Mândrescu, avocatul Ioan Şularu şi terminând cu Petre Boţianu, inspector de vânătoare al Casei Regale a României şi primarul Iftenie Nicoară (bunicul celebrului Dr. Eugen Nicoară) care a trăit 101 ani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vătava se ridică la 1.987 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.135 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,79%), cu o minoritate de romi (6,79%) iar din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (96,38%). Cum am reuşit să conving electoratul să mă voteze ? Prin experienţa mea de consilier local în două mandate şi, un mandat de viceprimar în care vorbele nu mi-au contrazis faptele şi, faptele nu mi-au contrazis vorbele. În cei 12 ani am fost tot timpul în contact cu cetăţenii şi am luat pulsul problemelor cu care se confruntă comunitatea noastră. Am ajutat întotdeauna consătenii şi, m-am străduit să le soluţionez problemele care au ajuns pe masa mea de lucru, conform legii, fără prejudecăţi sau orgolii prosteşti şi, cetăţenii au avut încredere în mine în ziua alegerilor că eu pot să le reprezint interesele la nivel de comună cel mai bine. Am fost ales într-un procent de 55% din electorat, şi a fost o diferenţă de 192 de voturi între mine şi German Traian contracandidatul meu din partea Partidului Naţional Liberal.

Rep.: Cum a început Emil Bendriş mandatul de primar în toamna anului 2020 şi, care sunt cele mai stringente probleme cu care vă confruntaţi în vara anului 2021 ?

E.B.: Mi-am început mandatul de primar în forţă, dacă pot spune aşa, deoarece au rămas foarte multe probleme nerezolvate de fosta conducere. Am început prin curăţarea bazinelor de apă, am scos la licitaţie lemnul din pădurile comunale, marcat, şi lemnul care a fost doborât din cauza furtunilor şi, am asigurat lemnul de foc pentru populaţie. Iar în luna ianuarie, până la sfârşitul lunii februarie a anului curent, am reuşit să aducem lemnul pe rampa primară şi pentru iarna din acest an. Momentan avem 1500 mc de lemn în rampă, şi cetăţenii merg de două ori pe săptămână să îşi transporte lemnul acasă.


Rep.: Ce suprafaţă de pădure are comuna Vătava ?

E.B.: Pot să spun că la acest capitol suntem o comună destul de bogată, fiindcă avem circa 6000 de hectare de pădure la nivel de comună.

Rep.: Se vorbea prin comună că aţi preluat Primăria şi cu o datorie istorică de la vechea conducere, despre ce este vorba mai exact ?

E.B.: Aşa este, am preluat mandatul cu o datorie istorică de aproximativ 6 miliarde *(600.000 ron) şi, am reuşit ca anul acesta, în luna iunie, să o achităm în totalitate. A fost vorba de prestările de servicii datorate unei firme care a executat lucrări în Dumbrava şi Vătava, plus alte contracte neonorate.

Rep.: Am văzut că aveţi un adevărat şantier în comună şi se lucrează cu multe utilaje, despre ce lucrări este vorba mai exact ?

E.B.: Momentan lucrăm la reabilitarea a două poduri şi un podeţ, din fonduri guvernamentale din rezerva Statului pentru calamităţi naturale, care se ridică aproximativ la sumă de 1 milion de lei.

Rep.: Care este bugetul comunei Vătava pe anul 2021 şi ce sume aveţi alocate pentru investiţii ?

E.B.: Bugetul din venituri proprii este de 2.500.000 de lei. La capitolul investiţii, de la preluarea mandatului meu, aş putea aminti acoperirea şcolii din localitatea Râpa de Jos, am edificat o capelă mortuară în satul Vătava (reşedinţa de comună), avem lemnul pregătit pentru toate capelele din cele trei sate aparţinătoare comunei. Spun aceasta, deoarece am stabilit ca în toamnă să înceapă construcţia capelei din Dumbrava şi la anul cea din Râpa de Jos. Deasemenea lucrăm în paralel şi la reţeaua de apă şi canalizare. Avem un proiect de “Reabilitarea reţea apă şi canal la nivel de comună”. Până în prezent am efectuat cam 75 % din lucrări.

Rep.: Cum se desfăşoară şedinţele de lucru din cadrul Consiliului Local Vătava ? Există consens şi înţelegere din partea opoziţiei locale, când vine vorba de proiecte de hotărâre în slujba comunităţii ?

E.B.: Sincer să fiu, la acest capitol până în prezent pot să spun că nu am avut probleme, fiindcă şi viceprimarul comunei a fost ales tot din rândul consilierilor Partidului Social Democrat, Ilie-Doin Crăciun dar, dincolo de acest aspect ne-am înţeles bine în Consiliu Local şi cu ceilalţi consilieri, fiindcă eu întotdeauna vin cu iniţiative în interesul comunei şi a locuitorilor din Vătava şi, atunci sigur că şi aleşii locali înţeleg că este imperios necesar să votăm în unanimitate astfel de proiecte.

Rep.: Care este cea mai bună veste pe care le-o puteţi da astăzi cetăţenilor din comuna Vătava, de când aţi fost ales primar ?

E.B.: Bună întrebare. Cred că cea mai bună veste care pe le-o pot da consătenilor mei, este că de curând am fost anunţaţi din partea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) că, suntem beneficiarii unui proiect de cadastrare sistematică la nivel de UAT Vătava. La o populaţie de 1987 de locuitori avem teren intravilan 429 hectare şi extravilan 16,451 hectare, plus pădure, ceea ce ar însemna aproape 9 hectare de pământ şi circa 3 hectare de pădure pe cap de locuitor. Cetăţenii din Vătava sunt foarte fericiţi că se va realiza cadastrarea şi, că acest proiect este realizat din fonduri europene. Asta cred că va fi cea mai importantă investiţie din mandatul 2020-2024.

Rep.: Cum staţi la capitolul cultură la nivel local ? Există Cămine Culturale în toate satele aparţinătoare comunei Vătava la standarde europene sau mai aveţi de muncit la acest segment ?

E.B.: Avem Cămine Culturale în toate satele aparţinătoare comunei, însă doar cele din Vătava şi din Râpa de Jos sunt edificate la standarde europene. Căminul Cultural din satul Dumbrava necesită lucrări de reabilitare. În acest sens am depus deja un proiect la CNI, pentru a obţine o finanţare în acest sens. Tot la Compania Naţională de Investiţii avem depus în luna decembrie a anului 2020, pe “Lista de Sinteză”, un proiect şi pentru reabilitarea Cabinetului Medical din satul Vătava, şi un proiect care vizează 14 km de drum comunal pentru asfaltare, care, sperăm să fie finanţate în cel mai scurt timp.

Rep.: Care este relaţia dintre Primăria Comunei Vătava şi Bisericile de pe raza comunei ?

E.B.: Eu am sprijinit întotdeauna, când am fost solicitat, bisericile şi şcolile de pe raza comunei, atât în calitate de consilier local, cât şi de primar al comunei Vătava. Avem trei biserici ortodoxe la nivel de comună, şi două şcoli: în localitatea Dumbrava avem o unitate şcolară clasele I-IV, şi în Vătava, satul reşedinţă de comună, avem o şcoală generală clasele I-VIII.

Rep.: La nivelul comunei Vătava câte dosare cu asistaţi sociali aveţi ?

E.B.: Avem circa 16 dosare şi cetăţenii în cauză se prezintă la muncă în folosul comunităţii şase-şapte zile pe lună fără să înregistrăm probleme.

Rep.: Pe vremuri comuna Vătava era renumită pentru numărul mare de crescători de animale, care este situaţia azi ?

E.B.: Creşterea animalelor a rămas o preocupare majoră şi în anul 2021 în comuna Vătava unde avem circa 6000 de ovine şi 2000 de bovine la nivel de comună.

Rep.: Spuneţi-mi vă rog, cum v-a afectat pandemia de COVID 19, şi ce măsuri de sprijin a populaţiei aţi luat la nivel de comună, în tot acest timp ?

E.B.: În comuna noastră nu au fost probleme deosebite legate de COVID 19. Bineînţeles că am asigurat tot ce a fost necesar pentru şcolii, pentru personalul din incinta primăriei noastre şi, i-am verificat la domiciliu pe cetăţenii care au fost carantinaţi, şi i-am ajutat cu tot ce ne-a stat în putinţă. Eu personal nu am fost infectat cu COVID 19 cum au fost alţi colegi primari din judeţul Mureş şi nici nu am înregistrat decese din această cauză, în comună.

Rep.: Există un motto după care vă ghidaţi în viaţă ? sau aveţi un principiu de la care nu vă abateţi niciodată ?
E.B.: Încerc să fiu corect cu toată lumea, fiindcă doar aşa pot să merg cu fruntea sus, înainte !

Rep.: Ce îl mai ţine român pe primarul Emil Bendriş într-o epocă a globalizării mondiale ?

E.B.: Eu cred că o societate puternică, cum îmi spunea şi tatăl meu, trebuie să se bazeze pe trei piloni : biserică, şcoală şi familie. Din păcate, în ziua de astăzi noi nu ne mai putem baza aproape pe nici unul dintre aceşti stâlpi. Biserica am lăsat-o deoparte, familia nu mai este celula de bază a societăţii moderne, iar şcoala şi nivelul de educaţie din şcolile din România, nasc foarte multe semne de întrebare. Eu cred că, e de datoria noastră să menţinem obiceiurile şi tradiţiile acestui neam din care facem parte.
Dacă tradiţiile le pierdem, vom dispărea şi noi, cât de curând ca şi naţie. Sprijinirea conservării patrimoniului local şi a tradiţiilor, este extrem de importantă și în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a zonelor rurale. Serviciile agroturistice, meșteșugăritul și activitățile tradiționale, pot fi o modalitate de promovare și creștere a atractivității satelor româneşti, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor şi cu beneficii economice pentru populaţia locală. Nu cultura populară, nici portul naţional românesc au nevoie de ajutorul înviorător al tehnicilor noi, ci oamenii tehnici au nevoie, într-un anume fel de cultura populară.

Rep.: De curând s-au împlinit 172 de ani de la masacrul de la Podăşel, când, în 1849 în satul Dumbrava au fost adunaţi 200 de bărbaţi pe platoul din localitate care au fost ucişi într-un mod inuman. Primăria a comemorat în acest an victimele Revoluţiei de la 1848 ?

B.E.: În fiecare an, în a treia zi de Rusalii, îi comemorăm pe martirii români uciși în satul Dumbrava, aparținător de comuna Vătava. Atunci, 200 de bărbați au fost adunați, în 1849, pe platoul Podășel, iar 40 dintre aceștia au fost omorâți de armata ungară, după ce au fost puși să-și sape propriile gropi. Restul au fost uciși în diferite locuri, în drum spre Batoș. Martirii din Rîpele, Dumbrava, Huduc, Morăreni și Rușii Munți au un monument, ridicat pe Podășel, după 90 de ani de la acest masacru.
De la biserica din sat pleacă spre deal, în fiecare zi de marți de după Rusalii, o procesiune cu prapori și icoane, întru cinstirea amintirii și pomenirea sufletelor eroilor noștri. Şi anul acesta au ţinut să participe un sobor de 5 preoţi şi circa 200 de persoane, care s-au recules la troiţa acestor eroi ai Văii Mureşului şi mă bucur că am putut şi în acest an să ne rugăm pentru sufletele acestor martiri care au plătit cu viaţa lor în timpul Revoluţiei din 1848 pentru că şi-au cerut drepturile de locuitori ai acestor meleaguri.


Rep.: Din cele zece porunci din Biblie care credeţi că este cea mai dificil de respectat de către un primar ?

B.E.: De către un primar, ar trebui respectate toate cele 10 porunci. Un primar trebuie să fie un exemplu de etică morală şi profesională, şi nu ar trebui să încalce nici una din poruncile din Biblie. Eu personal cred că porunca “Să-ţi aduci aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti” nu o respect întotdeauna fiindcă în calitate de primar nu poţi să spui că ziua de sămbătă ori de duminică este zi de odihnă, fiindcă eşti în slujba cetăţenilor, sub o formă sau alta, 24 din 24 de ore.
A consemnat Matei R. Mihai

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *