CUM A ERADICAT DR.-UL AUREL PUIA TIFOSUL EXANTEMATIC ÎN FOSTUL RAION REGHIN ÎN 1951 ? AFLAŢI POVESTEA UNUI MEDIC EMINENT ATÂT DE PUŢIN CUNOSCUT ÎN ZILELE NOASTRE !

Site-ul “viselenuautermenlimita.ro” vă prezintă în exclusivitate un “Proces Verbal” dintr-o şedinţă a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raional Reghin la care se dezbătea: Problema combaterii tifosului exantematic şi Aprobarea Regulamentului a serviciului de hornărit” două chestiuni stringente pentru locuitorii din “Ţinutul Reghinului” de acum 70 de ani. Prin intermediul “Procesului Verbal” păstrat într-un fond al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Mureş am descoperit cine a fost medicul reghinean care şi-a asumat lupta cu această boală infecţioasă epidemică gravă, care se manifestă prin, temperatură foarte ridicată şi erupţii pe piele şi cine au fost tovarăşii desemnaţi să controleze toate fântânile din oraş, să le dezinfecteze pe cele infestate şi să le repare pe cele stricate ? Dr. Aurel Puia a rămas în constiinţa colectivă a generaţiei de ieri a Reghinului nu doar ca directorul Spitalului Orăşenesc Reghin ci şi ca “Medicul săracilor” care a înfiinţat în oraş prima Maternitate prima secţie de Pediatrie a spitalului şi care nu în ultimul rând a înfiinţat primele puncte sanitare şi dispensare de pe Valea Gurghiului. Aflaţi în rândurile de mai jos povestea unui medic eminent atât de puţin cunoscut în zilele noastre. 


Colaj foto: viselenuautermenlimita.ro – Prima fotografie a fost realizată în centrul oraşului Reghin în urmă cu aproape 60 de ani de Prof. Cerghizan Ioan. În medalion Dr. Aurel Puia, fotografie din colecţia Dr. Sorin Puia din Bucureşti. 

A doua fotografie prezintă fotocopia unui Proces Verbal  dintr-o şedinţă a Sfatului Popular Raional Reghin din 19 ianuarie 1951. (Documentul se găseşte în cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Mureş).

 


Proces Verbal


Încheiat astăzi 19 ianuarie 1951, cu ocazia şedinţei ordinare a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raional Reghin.

Prezenţi: Chioran Alexandru, Cadar Mihai, Pop Alexandru, Antal Ioan, Vâlcov Ştefan, Moldovan Emil, Bloj Emil, Szighyarto Gheorge, Şara Nicolare şi Szakács Alexandru.

Absenţi: Precup Petru, plecat la şedinţă la Târgu-Mureş.

Tov. Preşedinte constatând că majoritatea dintre cei convocaţi sunt prezenţi salută pe cei de faţă şi declară şedinţa deschisă cu următoarea ordine de zi:

1. Problema combaterii tifosului exantematic

2. Aprobarea Regulamentului a serviciului de hornărit

3. Repartizarea sarcinilor pe luna Ianuarie

Se dă cuvântul tovarăşului Dr. Puia Aurel (), şeful Secţiunii Sănătate care în calitate de raportor face o dare de seamă în problema tifosului exantematic în Raionul nostru. Arată că la Tonciu (azi este un sat în comuna Fărăgău din judeţul Mureş) s-au descoperit zece cazuri de Tifos, la Ibăneşti 1 caz, la Cozma 1 caz.

Provenienţa acestei boli ar fi un rom vagabond care ar fi venit din părţile oraşului Stalin (azi Braşov) şi ar fi umblat la cerşit în comunele Tonciu şi Cozma.

În continuare tovarăşul arată măsurile ce au fost luate pentru împiedicarea răspândirii acestei boli.

Deasemenea arată ajutorul care a fost dat din partea Comitetului Executiv Raional pentru procurarea alimentelor.

În prezent boala a putut fi localizată prin măsurile sanitare ce au fost luate. Pentru ca în viitor să prevenim ivirea altor boli molipsitoare şi contagioase, tov. Doctor propune să se i-a următoarele măsuri: Schema Spitalului Reghin să fie mărită cu personal sanitar auxiliar, deoarece personalul care face serviciu în saloanele cu cei bolnavi de boli infecţioase trebuie să servească şi la restul bolnavilor, fapt care ar putea constitui un mijloc de infectare.

La Spitalul Reghin trebuie să se facă un tanc sanitar din ciment în care să se adune toate excrementele bolnavilor să se dezinfecteze şi numai pe urmă să li se dea drumul în Mureş şi pentru această lucrare spitalul are nevoie de 2000 de kg ciment.

 

Tovarăşul Antal propune să se facă imediat intervenţia în scris pentru “schema spitalului”, deasemenea să să dea spitalului apă suficientă şi mai propune să se studieze posibilitatea reorganizării zilelor în care populaţia să poată face baie în baia evreiască.

Tov. Pop propune ca în săptămâna viitoare să se ducă o acţiune sanitară de deparazitare pe întreg cuprinsul Raionului.

 

Hotărârea Nr. 1/1951

    1. În zilele de 25, 26, 27 şi 28 ianuarie se va duce o acţiune de deparazitare în toate comunele din Raion, formmându-se în acest scop echipe care sub conducerea organelor sanitare vor controla toate casele şi cetăenii din comunele Raionului. Răspunde de executarea acestei Hotărâri tovarăşul Chiorean, Pop, Cadar, Dr. Puia Aurel şi Şara Nicolae.
    2. Se vor lua măsuri pentru a se mai colecta alimente necesare romilor din cantina Tonciu pentru alimentarea lor până la data de 29 răspunde tov. Bloj Emil şi Teodorescu Eugenia. Tr. 30.01.1951.
    3. Se va face un memoriu către Regiunea Autonomă Maghiară prin care se va cere lărgire schemei Spitalului din Reghin precum şi a paturilor la secţiunea boli contagioase deasemenea se va cere ca baia de la Acăţari să fie mutată la Spitalul Reghin. Răspunde tov. Antal, Chiorean, Pop, Dr. Puia. Tr. 25.0.1951.
    4. Se va organiza în oraşul Reghin un control la toate fântânile şi acelora care nu corespund vor trebui să fie dezinfectate şi reparate. Răspunde, tov. Antal, Chiorean, Pop, Dr. Puia. Tr. 1 Februarie 1951.
  1. Se va lua legătura cu conducerea Băii evreieşti să zică zilele în care populaţia va putea face baie. Răspunde tov. Szakács, Moldovan şi Şara Nicolae. Tr. 21 Ianuarie 1951. Se trece la punctul 2 din Ordinea de zi, dându-se cuvântul tov. Pop Alexandru care dă citire proiectului de Regulament pentru funcţionarea serviciului de hornărit în Raionul Reghin. După mai multe discuţii în jurul acestui proiect cei prezenţi cu unanimitate de voturi aduc următoarea Hotărâre Nr. 211951 Se aprobă Proiectul de Regulament de funcţionarea serviciului de hornărit în întreg Raionul aşa cum a fost el întocmit şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.Se trece la punctul 3 din Ordinea de zi, tov. Pop Alexandru dă citire planului de muncă pe luna Ianuarie şi se repartizează apoi sarcinile pentru fiecare membru din Comitetul Executiv repartizându-i-se fiecărui tovarăş în scris sarcinile ce le are de realizat.Nemai fiind alte puncte la ordinea de zi, şedinţa se declară închisă”.

    CINE A FOST DR. AUREL PUIA ?


     

    Dr. Aurel Puia a fost şi profesor de igienă la şcoala Pedagogică Mixtă Română din Reghin

    Medicul Aurel Puia a văzut lumina zile la Miercurea Sibiului pe 9 septembrie 1908 fiind al doilea copil al învăţătorului Ieronim Puia şi al Marinei Nedelea. A frecventat şcoala primară, 4 clase în oraşul natal iar liceul l-a absolvit la Târgu-Mureş unde s-a mutat cu familia în anul 1919 când tatăl său a fost numit revizor şcolar al judeţului Mureş-Turda. În anul 1927 şi-a dat Bacalaureatul fiind al VI-lea din 92 de candidaţi ai Liceului “Alexandru Papiu Ilarian”.După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină din Cluj unde şi-a luat diploma scrisă în limba latină  (medicină şi chirugie) promoţia 1934. 

    În anii 1936 şi 1937 în baza examenelor de pedagogie şi a activităţii seminariale cerută de regulament Aurel Puia şi-a luat şi diploma de specializare în igienă la Facultatea “Regele Ferdinand” din Cluj-Napoca. 

    După ce a obţinut specializarea de medic a fost repartizat ca medic secundar la Spitalul “Ana şi Pavel” din Bacău la 1 ianuarie 1935, un an mai târziu a fost transferat ca medic secundar la Centrul de ocrotire a copiilor din Târgu-Mureş. La 1 aprilie 1936 ajunge medic de circumpscripţie la Petelea de unde pleacă în refugiu în 1940. În această perioadă de refugiu Aurel Puia a fost chemat de două ori să îşi servească Patria ca locotenent transferat la regimentul 2 artilerie gardă. A fost pe Prut când a primit de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin:„Ostaşi, treceţi Prutul!“ şi s-a dus până la Odessa. Când a fost lăsat la vatră a venit cu o rană pe frunte, micuţă, dar care toată viaţa i-a amintit de ororile războiului. 

    Apoi a urmat în aceşti patru ani de refugiu un an şi jumătate de Crimeea venind acasă băiatul Dr. Parhon a fost chemat el tot cu litera “P” să fie şeful Spitalului din Sevastopol- făcând parte din Regimentul 2 Artilerie Gardă Călăraşi unde a fost vărsat după Refugiu. Ruşii trecuseră Nistrul dar Crimeea se ţinea încă totuşi după lupte crâncene, s-au îmbarcat pe vasul “Amiral Murgescu” şi au fugit aproape de malurile Turciei care nu erau atât de minate. Aşa a ajuns Dr. Aurel Puia la Constanţa într-o Vinere mare ajutat numai de cel de Sus.   

    S-a stabilit la Reghin unde de la 1 aprilie 1945 este numit medic de circă urbană funcţie în care activează până în 1950 dar unde în realitate desfăşoară o activitate prestigioasă în toate domeniile. Fiind un om deosebit cu un suflet mare şi foarte bun organizator a construit două clădiri noi în incinta spitalului Reghin, Maternitatea în 1958 şi secţia de Pediatrie în 1963 mărind astfel capacitatea unităţii spitaliceşti construită în 1933 de Dr. Eugen Nicoară.  La înfiinţarea Apărării patriotice a fost ales preşedinte al organizaţiei activând până la desfinţarea ei. La înfiinţarea Sindicatului sanitar a fost ales preşedinte conducând activitatea sindicală în perioada 1945-1955. A fost preşedintele Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii cunoscută sub numele de SRSC de la înfiinţarea ei şi ani de-a rândul a desfăşurat o activitate bogată atât în oraş cât şi în localităţile de pe Văile Gurghiului şi Mureşului de Sus. Tot în anul 1945 reorganizându-se societatea “Crucea Roşie” a fost ales preşedinte şi a condus activitatea acestei organizaţii până în anul 1950 după care a fost ales deputat raional şi deputat orăşenesc. Pentru meritele sale în slujba medicinei şi binelui public  a fost decorat în repetate rânduri începând din anul 1938 cu Ordinul “Meritul sanitar” cl I, pe front a fost decorat cu “Meritul sanitar militar” cls. II-a, iar în anul 1966 a fost distins cu titlul “Medic Emerit”. Acest titlu onorific a fost legalizat în 1953, împreună cu alte titluri identice din alte domenii (artist emerit, profesor emerit, etc). Din 1962 posesorii titlului primeau şi o indemnizaţie lunară, acestea au fost însă retrase în 1968 fiindcă lui Ceauşescu nu-i plăceau aceste distincţii de inspiraţie sovietică şi nu a mai acordat nici unul până în anii 70.

     

    Între timp Dr. Aurel Puia a fost încadrat ca profesor de igienă la şcoala Pedagogică Mixtă Română din Reghin iar în paralel din 1950 până la pensionarea sa din anul 1973 a muncit ca director al Spitalului Teritorial (specialitate făcută ulterior-laborator clinic) făcând faţă şi achitându-se pe deplin de sacrinile şi datoriile de om bun şi medic eminent.  Puţini ştiu faptul că Dr. Aurel Puia împreună cu Dr. Hadnagy József din Reghin au trimis o serie de lucrări ştiinţifice în străinătate care au apărut în mai multe publicaţii de specialitate din Londra. S-a stins din viaţă împlinit în anul 1984 şi împăcat cu sine însuşi că şi-a făcut datoria de onoare pe acest pământ. Nu degeaba a spus un eminent medic la retragerea din activitate a Dr. Aurel Puia următoarea frază “cu pensionarea Domnului Puia s-a terminat epoca de aur a Spitalului Reghin”.

     


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *