CINE A FOST PRIMUL FABRICANT ROMÂN DE TRĂSURI DIN REGHINUL SĂSESC ?

Mihail Bucur, a fost al zecelea copil născut la Reghinul Săsesc la 16 noiembrie 1857 în familia lui Vasile Bucur şi Domniţa Ocoş originari cel mai probabil din Filpiş. În tinereţe a plecat de acasă pe jos, până la Viena, unde a învățat să construiască trăsuri. S-a întors la Reghin după câţiva ani din capitala Imperiului Austro-Ungar aducând cu o garnitură de tren utilajele de care avea nevoie pentru a realiza o fabrică de trăsuri, acasă la numărul 118 pe strada: Calea Mihai Viteazu.  

A dat lovitura cu această afacere în perioada în care vehiculele cu patru roți, pe arcuri, trase de cai și folosite la transportul persoanelor începuseră să facă parte din necesitățile zilnice ale băgătaşilor vremii în căutare de senzaţii tari.  Mihai Bucur a avut o determinare ieşită din comun, talent şi viziune de a-şi stabili supremaţia în domeniul său fiind primul antreprenor român din Reghin care a făcut export în Turcia.  

 A fost unul dintre absolvenţii de seamă ai Şcolii primare greco-catolică din Reghin înfiinţată de Teodor Şerban-Lupu aici în anul 1843 cu 6.000 de florini.

A ajuns apoi membru de frunte în Senatul Scolastic Protopopesc Greco – Catolic al Districtului Reghin, membru în direcţiunea Băncii Poporale – Societate pe Acţiuni „Cerbul” din oraş înfiinţată de ing. Floarea Boogdan cu un capital de 1000.000 de coroane şi nu în ultimul rând în 1918 Societatea culturală a meseriaşilor români l-a desemnat pe maistru rotar Mihai Bucur cu crediţional pentru a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia unde a votat pentru Unirea Transilvaniei cu Patria mamă. Crediţionalul a fost semnat de protopopul Ariton M. Popa, preşedintele adunării şi protopopul Alexandru Târnăveanu, notarul adunării.

La începutul lunii aprilie a anului 1925 când Octavian Goga a fost ales deputat de Reghin în Parlamentul României se spune că la aflarea veştii poetul a coborât din Hotelul „Stadtischer Gasthof Szálloda” din centrul oraşului şi de pe o trăsură construită de Mihai Bucur a ţinut o cuvântare însufleţită, mulţumind alegătorilor pentru voturile pe care i le-au dat.

Mihail Bucur a fost membru al Partidului Naţional Român şi apoi al Partidului Naţional Ţărănesc. A participat la alegerile locale din 19 februarie 1926, pentru un loc de consilier judeţean, nereuşind să fie ales, fiind pe o poziţie inferioară pe listă. S-a stins din viaţă doi ani mai târziu a doua zi de Paşti „1

Cauza morţii: apoplexie. A fost înmormântat pe 19 aprilie 1928 de preotul protopop Ariton Popa şi Ioan Racoţian administrator parohial, în cimitirul „Sfânta Treime” din Reghin. Chiar dacă azi locul de veci al maestrului rotar nu mai poate fi identificat conform arhivei parohiei „Sfânta Treime”, Mihail Bucur a fost înmormântat în acest cimitir.

În viaţa civilă a fost căsătorit cu Maria Giesel, născută în 2 august 1864 fiica unui inginer austriac din a căror mariaj s-au născut o fată: Silvia Bucur care a fost căsătorită la Reghin cu cehoslovacul Holicska din a cărui mariaj s-au născut doi copii. Ginerele rotarului Bucur a fost un antreprenor venit din Cehoslovacia cu familia lui, care cumpărase aici o mină de aur, însă afacerea dăduse faliment. Mariajul s-a destrămat după 9 ani de căsnicie moment în care Silvia s-a mutat la Târgu-Mureş unde şi-a refăcut viaţa şi unde a deschis împreună cu un farmacist cea mai celebră parfumerie din judeţ.

Maria Bucur soţia fabricantului de trasuri din Reghin s-a stins din viaţă pe 8 martie 1931 la vârsta de 67 de ani şi a fost înmormântată de protopopul Ariton Popa în cimitirul parohiei „Sfânta Treime”.2

Azi mai trăeşte o singură nepoată a maestrului rotar Mihail Bucur, în capitala ţării, se numeşte Edith Cheale are 96 de ani şi care a lucrat pentru Casa de Modă Venus din Bucureşti până la vârsta de 82 de ani.3

Primul fabricant român de trăsuri din Reghinul Săsesc şi membru în Senatul Scolastic Protopopesc Greco-Catolic al Districtului Reghin figurează între cei opt luptători reghineni pentru Unire delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918 : Vasile Duma – protopop ortodox, Ariton M. Popa – protopop greco-catolic, Victor Mera – farmacist, Eugen Truţia – notar public, Ioan Harşia – Dr. avocat, Teodoor Popescu – Dr. avocat, Mihai Bucur – meşter rotar şi Ioan Banciu – meşter de mobilă. Numele lor au fost gravate pe o placă comemorativă şi aşezate pe frontisipiciul casei Dr.-ului Ioan Harşia de pe strada Spitalului, nr.10 din Reghin unde s-a constituit sediul Partidului Naţional Român al judeţului Mureş -Turda în luna noiembrie a anului 1918.

Dumnezeu să-l odihnească în pace ! Fie-i memoria veşnic binecuvântată!


Note:

  1. Mureşenii şi Marea Unire – Editura Ardealul, *(2000) autor Traian Bosoancă;
  2. Protocolul Morţilor al Parohiei Greco-Catolice din Reghinul-Săsesc, azi Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” Reghin;
  3. https://life.ro/povestea-secolului-xx-spusa-de-edith-96-de-ani-urmasa-burghezilor-din-reghin-care-dupa-un-razboi-un-regim-comunist-si-o-revolutie-a-lucrat-pentru-casa-de-moda-venus;
  4. Colajul foto a fost realizat de Matei R. Mihai;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.