Biserica Ortodoxă ,,Înălțarea Domnului” a împlinit 105 ani de viață și a avut la altar 10 protopopi vrednici de pomenire!


BISERICA ÎNĂLȚAREA DOMNULUI S-A RIDCAT PE UN TEREN CE A APRAȚINUT MEMORANDISTULUI PATRICIU BARBU


DSCF5002Biserica cu hramul ”Înălțarea Domnului” din Reghin a fost construită între anii 1910-1912, de către comunitatea românească foarte mică, din punct de vedere numeric (25 de familii), a credincioșilor otodocși români, existentă, în acea vreme, în comuna urbană Reghinul Săsesc. Zidirea ei era absolut necesară atât pentru trebuințele duhovnicești ale acestei mici comunități, cât mai ales pentru sediul Protopopiatului Ortodox Român al Reghinului, care existând ca unitate administrativ – bisericească încă de pe la 1840, își schimba mereu sediul prin parohiile din jurul Reghinului. După ultimele descoperiri construcția s-a ridicat pe un teren care a aparținut avocatului și memorandidistului reghinean, Patriciu Barbu și a costat 25.000 de coroane, sumă provenită din jertfelnicia puținilor români din Reghin, a familiei vrednicului de pomenire, avocat Ioan Popescu *(1865-1917), precum și din ajutoarele materiale din partea Mitropoliei Sibiului și a Parohiilor din Protopopiat. Planul bisericii a fost întocmit de către arhitectul Gustav Wagner, construcția fiind executată de ing. Ferenczi Bella. Lăcașul de cult a avut inițial forma de corabie cu turn piramidă pătrată. Așezată pe temelie de beton, are zid masiv de cărămidă. Inițial a fost acoperită cu plăci de eternit, dar o grindină neobișnuită din 1995 a deteriorat acoperișul și a impus înlocuirea învelitorii cu tablă zincată. Pictura pe boltă și iconostas a fost executată în urmă cu 105 ani de către pictorul Gabadaev din Sibiu. Biserica a fost sfințită la 12 septembrie 1912.

 

 

 


Dr. Eugen-Nicoara a fost fiul protopopului Grigorie Nicoara și a renovat Biserica Inaltarea Domnului de trei oriDoctorul Eugen Nicoară scria în memoriile sale secrete despre Biserica Ortodoxă ”Înălțarea Domnului” descoperite de jurnalistul Robert Matei la București în 2015 următoarele ,,În orașul Reghin, în partea de est a pieței, aproape de poștă, se găsesește biserica ortodoxă. Eram elev de liceu când s-a zidit. Tatăl meu era atunci protopopul Reghinului, când s-a sfințit i s-a dat brâu roșu și titlul de protopop. Eram atunci în Imperiul Austro-Ungar.
Aspectul bisericii și al casei parohiale nu era cel de azi. Sașii dominau orașul Reghin. Ei nu au dat voie românilor din oraș să își facă biserica aproape de piață, ci înapoi în curte, după cele două corpuri de case. La front erau două case, una de locuit și alta pentru oficiul protopopesc. Ele ocupau tot frontul de la stradă, încât biserica nici nu se vedea.
După Unirea Ardealului cu România, după ce m-am stabilit în Reghin, prin anii 1926, cu învoirea adunării protopopiatului, am dărâmat cele două corpuri de case. Din materialul bun am construit, după un plan întocmit de mine, actuala casă parohială, în stil românesc.(Probabil  după schiţele dr. Eugen Nicoară a întocmit în luna decembrie a anului 1926, prof. arhitect Victor Vlad, din Timişoara planul de situaţie pentru Casa Protopresbiterală, planul pivniţei, parterului şi etajului şi planul pentru transformarea clopotniţei acte care se găsesc la Arhivele Naţionale: Serviciul Judeţean Mureş, Fond: Primăria oraşului Reghin, Nr. 201/1926). În fața bisericii și a casei parohiale, am făcut, tot prin planul întocmit de mine, un parc cu flori și trandafiri. Am făcut împrejmuirea din beton și grilaj de fier. Brazii din interiorul parcului i-am adus de la munte, din Ibănești. Exteriorul bisericii l-am renovat de trei ori pe cheltuiala mea” *(probabil în perioada 1920-1985 interval în care a locuit marele medic în Reghin cu excepția refugiului la Cluj, Brașov și București și a anului 1959-1960 când a fost chirurg la Sânmărtin-Ciuc).

Totodată dr. Nicoară mai precizează că imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, a renovat întreg interiorul lăcașului de cult, fiindcă pictura nu se mai vedea, din cauza fumui produs de lumânările de stearină, care s-a depus pe toate picturile. (În timp cât Ardealul de Nord a fost sub ocupație fascistă, lumânări de ceară nu se găseau). Potrivit memoriilor doctorului renovarea l-a costat cincizeci de milioane de lei și ea a fost relizată de fratele poetului, prozatorului și jurnalistului transilvânean (Vasile) Copilul-Cheatră din Cluj.
Același medic care a fost un mare inițiat al spiritului românesc mai scrie că în 1946 a donat un tablou în ulei care se găsește în altar iar în 1948 a realizat pe cheltuiala sa amvonul din biserică.


Din anul 1906 până în anul 1948, oficiul Protopiatului Ortodox Român Reghin a funcționat pe lângă Parohia Ortodoxă Română ,,Înălțarea Domnului”. În anul 1948, la data de 21 octombrie, a avut loc actul Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române și datorită faptului că la acea dată numărul preoților și a parohiilor ortodoxe s-a triplat, sediul existent al Protopopiatului Ortodox a devenit necorespunzător – fiind compus dintr-un singur birou și astfel s-a ales soluția ca sediul să fie mutat în fostul sediu al Protopopiatului Greco-Catolic din Reghin, de pe strada Nicolae Bălceascu, la Parohia Ortodoxă Română ,,Sfânta Treime”. 

În 1970 biserica ,,Înălțarea Domnului” a suferit reparații capitale. În 1978, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului doctorul pensionar Eugen Nicoară a făcut o ultimă donație acestei biserici care a constat într-un potir, un disc, o linguriță, o steluță și o cruce, toate argintate și o Sfântă Evanghelie cu dedicația ,,Pomenește, Doamne pe robii tăi Eugen și Maria Nicoară” care se mai folosește ocazional și în zilele noastre la slujbele arhierești de câtre preotul protopop.
În anul 1987, Consiliul Parohial ,,Sfânta Treime” a luat hotărârea de demolare a casei parohiale în care se află sediul Protopopiatului Ortodox Reghin și-a început construcția unei noi case.
În această situație, sediul Protopiatului a devenit din nou ambulant. Astfel, a fost mutat la casa parohială de la parohia ,,Petru Maior”, până în 1989, când a fost readus la Parohia ,,Înălțarea Domnului”.
Datorită faptului că numărul credincioșilor a crescut considerabil, biserica a devenit neîncăpătoare, fiind nevoie stringentă de a se mări spațiul de rugăciune. Așa se explică faptul că între anii 1990-1993 au avut loc lucrări de extindere a bisericii vechi, prin adăugarea absidelor laterale, dublânduse-astfel capacitatea. În perioada 1994-1997 a fost împodobită cu haina de pictură în tehnica fresco, lucrare executată de Corneliu Pașcan și Viorel Maxim, iconostasul a fost confecționat din lemn de stejar, de către sculptorul Vasile Checheriță din Nemțișor *(jud. Neamț), icoanele pe iconostas fiind pictate de către Viorel Maxim din Târgu-Mureș.
Stranele și mobilierul din biserică (din lemn de stejar) au fost confecționate de către societatea ,,Sculptorul” din Târgu-Mureș, iar scaunele au fost confecționate de Valentin Bejan din Reghin. Acoperișul bisericii a fost modificat și placat cu tablă zincată. Concomitent cu lucrările efectuate la biserică a fost construită și noua clădire a sediului Protopopiatului Ortodox Român Reghin.
În paralel în anul 1995, s-a început construcția noului sediu al Protopiatului, compus din birou secretariat, contabilitate, birou protopop, sală de ședințe cu capacitate de 100 locuri, la etaj, magazie și grupuri sanitare. Documentația tehnică a fost întocmită de Agustin Suciu din Reghin, iar execuția lucrărilor de construcție a fost efectuată de către SC Proicet SA Reghin. Lucrările de construcție, finisări și dotări cu mobilier adecvat au fost finalizate în anul 1997.
Sfințirea bisericii și inaugurarera sediului au avut loc în data de 5 iunie 1997 și a fost săvârșită de către Înalt Prea Sfințitul Andrei, Arheopiscopul Alba-iuliei, secondat de preotul protopop Teodor Beldean în prezența tuturor preoților din cadrul Prtopopiatului.
Toate lucrările din interiorul bisericii și la construcția sediului protopopesc au fost efectuate cu sprijinul Arhiepiscopiei Alba-Iulia, Consiliului Parohial, din fondul Protopoiatului Reghin și prin dărnicia credincioșilor și a tuturor oamenilor de bine care au sponsorizat-o mare parte din costul lucrărilor.

DSCF4211

În data de 24 septebrie 2017 după o activitate de aproape trei decenii în fruntea Protopopiatului Ortodox Reghin, părintele Teodor Beldean a predat ștafeta părintelui Valentin Ștefan Vârva, din cadrul Parohiei Comori, Protopopiatul Reghin, care a fost instalat ca preot paroh al Parohiei „Înălțarea Domnului”, precum și preot protopop al Reghinului de către ÎPS Irineu al Alba-Iuliei. Cu această ocazie preotul protopop pensionar Teodor Beldean, a fost distins cu titlul de ,,Cetățean de onoare al municipiului Reghin” din partea Primăriei Municipiului Reghin și a Consiliului Local o recunoaștere pentru întreaga activitate a protoiereului cu ocazia împlinirii a 65 de ani de viață pământească, 43 de ani de slujire lui Dumnezeu și oamenilor în Alba-Iulia, Chiheru de Jos și la Reghin din care 28 de ani pe funcția de protopop.


CINE AU FOST PROTOPOPII REGHINULUI ȘI CE PERSONALITĂȚI AU VIZITAT CANCELARIA PROTOPOPEASCĂ  DE-A LUNGUL TIMPULUI?


La acest sfânt altar au slujit din 1906 și până în 2017  zece preoți, protopopi vrednici de pomenire:
1881- 1910 pr. Galaction Șagău (n. în 23 martie 1843 în localitatea Idicel Comitatul Mureș-Turda – d. în 21 august 1914 la Sibiu)
1910 – 1912 pr. Grigore Nicoară protopop interimar (n. în 1866, în localitatea Râpa de Sus – d. în 22 iunie 1914 la Ibănești).
1912-1923 pr. Vasile Duma (n. în 1864 la Săcalu de Pădure – d. la 16 aprilie 1936 la Curtea de Argeș) a fost și Episcop de Argeș și a purtat numele arhieresc de Nichita.
1923-1927 pr. Dumitru Emilian Antal (n. în 20 octombrie 1894 la Toplița – d. în 17 iunie 1971 la Toplița). A fost nepot al Patriarhului Miron Cristea și după ce a plecat din Reghin a ajuns revizor eparhial la Cluj, inspector general în Ministerul Cultelor, episcop vicar al Bucovinei și în final stareț al Mănăstirii Toplița.
1927 – 1946 pr. Ioan Maloș (n. la 10 iunie 1892, în localitatea Gornești – d. în 18 februarie 1946 la Reghin).
1947 – 1949 pr. Teodor Ciceu (n. în 8 octombrie 1910, în localitatea Rohia, județul Maramureș – d. în București).
1949 – 1979 pr. Ciobanu Mihai (n. în 1911, în comuna Sauca județul Soroca, din Basarabia – d. în 1981 în Reghin).
1979 – 1989 pr. Ilie Damian (n. în 25 decembrie 1943, în localitatea Alămor, comuna Loamneș, județul Sibiu).
1989 – 2017 pr. Teodor Beldeanu (n. în 10 iulie 1952, localitatea Budurleni, județul Bistrița Năsăud).
2017 – pr. Valentin Ștefan Vârva (n. în 27 decembrie 1987 localiatea Posmuș, comuna Șieu, județul Bistrița-Năsăud).

IPS Irineu si pr Valentin Varva
Părintele Valentin Vârva a fost hirotesit pe 24 septembrie 2017 în funcția de protopop al Reghinului de către ÎPS Irineu al Alba-Iuliei în Biserica Ortodoxă Înălțarea Domnului

 

La 14 aprilie 1874, a luat ființă Despărțământul Reghin  al (XVII-lea) al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română, şi Cultura Poporului Român. De-a lungul celor 143 de ani de activitate și Biserica Ortodoxă din oraș a făcut mari sacrificii pentru ca românii ,,să înainteze cu spiritul timpului și să nu rămână în întunericul neștiinței”. Din cei 10 protopopi ortodocși ai Reghinului un slujitor al bisericii a fost și președinte al Astrei Reghin.  Protopopul Vasile Duma a condus Despărțământul Reghin al ASTREI în perioada 1914-1923, alți trei protopopi care i-au urmat în cursul istoriei au deținut funcții de vicepreședinți și zeci de preoți din Protopopiatul Reghin, funcții de membri cu drepturi depline. Ioan Maloș a îndeplinit funcția de vicepreședinte în perioada 1927-1946, pr. protopop Teodor Beldean în perioada 2004-2017 și din 29 septembrie 2017, pr.protopop Valentin Vârva a fost ales vicepreședinte al ASTREI Reghin alături de protopopul greco-catolic din municipiu, Florin Boitoș și jurnalistul Robert Matei). Aceasta dovedește că slujitorii bisericii ortodoxe din Reghin și în trecut și în prezent au militat pentru promovarea ştiinţei, culturii, învăţământului, artei şi literaturii în Transilvania şi în întreaga ţară și urmează și azi dezideratele ASTREI  de ridicare a nivelului de civilizaţie materială şi spirituală al întregului popor şi acum caută soluții pentru integrarea lui în circuitul valorilor europene.

 

         De-a lungul a peste 100 de ani de existență lăcașul de cult ,,Înălțarea Domnului” și cancelaria protopopească au fost vizitate de o mulțime de personalități ale României printre care amintim pe generalul Traian Moșoiu (general român în Armata Română, în perioada 1918 – 1919, care a participat la eliberarea Transilvaniei și care a fost o scurtă perioadă și ministru de Război), boierul basarabean Vasile Stroescu (primul președinte al Parlamentului României Mari), Nicolae Iorga ( istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român), Simion Mândrescu (profesor universitar, deputat și ambasador plenipotențiar în Tirana-Albania), Gala Galaction (scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român de origine aromână, traducător al Bibliei în limba română din ebraică și greacă).Octavian Goga (poet național, politician și prim-ministru al României), Ioan Petrovici (filozof român, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la Universitatea din Iași, membru titular al Academiei Române și fost Ministru al Educației Naționale ), Iuliu Hațieganu (medic internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă școală de medicină internă și a fost Membru al Academiei Române. Astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele).

 

Personalitati la Cancelaria Protopopeasca Reghin

          Printre personalitățile care au vizitat canceplaria protopoiască a Reghinului s-a numărat și Ion Mețianu (mitropolitul românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria între 1899-1916.), Nicolae Colan (episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului și membru al Academiei Române), Petre Roman (politician român, inginer , profesor universitar și primul prim-ministru al României după căderea comunismului.), Eugen Ciceu ( pianist român de jazz, cunoscut sub numele de scenă Eugen Cicero. Este fiul preotului Teodor Ciceu care a condus Protopopiatul Reghin în 1946), Principele Radu Duda (fost actor român, care din 1996 este soțul principesei Margareta a României, fiica fostului suveran Mihai al României. Conform statutului Casei Regale a României din 30 decembrie 2007, el purta numele de „Principe al României” și „Principe de Hohenzollern-Veringen”, cu calificativul „Alteță Regală”), Emilian Birdaș ( episcop ortodox român și membru de onoare al Academiei Române.), ÎPS. Andrei Andreicuț (episcop al Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia și mitropolit al Mitropoliei Clujului) și nu în ultimul rând ÎPS Irineu (episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, cu numele de Bistrițeanul, actualmente arhiepiscop al Alba-Iuliei și membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române).

 

Sediul Protopopiatul Ortodox Român Reghin, se află pe strada Piața Petru Maior, numărul 27 și are în administrație 77 de parohii, 3 mănăstiri, un schit, și patru așezăminte sociale.


 

A consemnat jurnalistul Matei Robert Mihai, pr. protopop (pensionar) Teodor Beldean și părintele Valentin Vârva, protopop al Protopopiatului Reghin


 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *