Apel din Brazilia pentru a afla soarta unei supraviețuitoare a Holocaustului născută la Reghin !

De când am aflat de apelul lansat de brazilianul Fabio Rosenfeld care o caută pe sora bunicului său, supraviețuitoare a Holocaustului, născută la Reghin, am hotărât să-i dăm o mână de ajutor prin intermediul siteului “viselenuautermenlimita.ro” și să facem o serie de cercetări legate de acest caz. Fabio are 47 de ani, lucrează ca auditor pentru guvern în orașul Porto Alegre din Brazilia și își dorește să ajungă la Reghin pentru a-și căuta rădăcinile.

Străbunicii săi au trăit aici, bunicul său Miklos Rosenfeld s-a născut la Reghinul Săsesc pe data de 3 martie 1925, și a supraviețuit deportării printr-o întâmplare nefericită, care l-a ajutat să emigreze în Germania și ulterior în Brazilia. 

 

Între timp, familia sa de la Reghin, a fost deportată la Auschwitz și exterminată. În anul 1968 bunicul său a aflat că sora sa, pe care o crezuse moartă supraviețuise și că a fost eliberată din Lagărul Bergen-Belsen în  1945.  De atunci și-a căutat sora cu disperare timp de  33 de ani, prin Organizația Umanitară Crucea Roșie și în presa internațională, până la moartea sa survenită în anul 2001.


familia-Rosenfeld
Familia Rosenfeld în anii 30 în centrul fotografiei apare Aranka, flancată de părinții ei, Hermine și Simon, și de frații Miklos, (stânga) și Lajos (dreapta). Fotografia realizată la Reghin face parte din colecția nepotului Fabio Rosenfeld.

Căutările reghinencei au continuat prin nepotul lui Miklos Rosenfeld, Fabio, care de curând a fost ales președinte al ,,Likud Brasil”, o extensie a Asociației ,,Likud Mundial”, care ține legătura cu comunitățile de evrei din mai mult de 30 de țări din afara Israelului, care luptă împotriva tuturor formelor de antisemitism și promovează sionismul (dreptul de autodeterminare pentru poporul evreu).

Chiar dacă au trecut 75 de ani de la dispariția  evreicei din Reghin, și nimeni nu a găsit-o până în prezent și nu a aflat unde s-a stabilit după ce a fost eliberată din lagărul nazist, Fabio nu și-a pierdut speranța și încearcă să afle unde a trăit Aranka Rosenfleld, dacă a avut copii, și unde trăiesc ei acum? și speră ca într-o zi să reunească familia.


Povestea familiei Rosenfeld a intrat in atenția opiniei publice, după ce jurnalistul american Hillel Kutler a scris un articol intitulat ,,Ce a devenit supraviețuitorul  Holocaustului, o victimă?” în care relatează drama familiei articol din care facem un rezumat. 

,,De câte ori Fabio Rosenfeld l-a întrebat pe bunicul său patern, Miklos, despre rudele acestuia din urmă, răspunsul a fost întotdeauna același: au fost uciși în Holocaust”.

 

Bunicul său, Rosenfeld Mikloș, a fost un locuitor al orașului Curitiba din sudul Braziliei, care era convins că toată familia sa a fost ucisă de naziști și abea după 23 de ani de la terminarea celui de al Doilea Război Mondial a aflat că sora lui, Aranka, a supraviețuit Holocaustului. De atunci a sperat tot timpul că o să o găsească pe ea și pe copii și nepoți pe care i-ar fi avut. Nepotul Fabio mărturisește că bunicul său Miklos Rosenfeld a murit la 76 de ani în 2001 nu înainte de-ai spune că din 1968 s-a străduit prin toate puterile sale să afle dacă sora sa este în viață și unde și-a refăcut viața după ce a supraviețuit lagărelor de concentrare ?


În urmă cu 5 ani la Varșovia, la o vizită în iunie la Muzeul de Istorie a evreilor polonezi, Fabio Rosenfeld a căutat înregistrările familiei sale pe un computer. El a fost șocat să descopere numele lui Aranka pe arborele genealogic realizat de un bărbat israelian, Inacio Steinfeldt, și să afle că ea a fost eliberată din lagărul de concentrare și exterminare nazist Bergen-Belsen.

 

Într-o conversație cu reprezentanții unui site, care are ca obiectiv ,,reunirea rudelor și prietenilor pierduți de multă vreme”, Steinfeldt Inacio le-a spus acestora că numele lui Aranka a apărut pe arborele genealogic al său, în timp ce o căuta pe bunica sa maternă, o femeie cu numele Rosenfeld, din orașul Satu Mare … dar până la urmă după mai multe cercetări s-a dovedit că cele două femei purtau același nume dar nu aveau nici un grad de rudenie.

Totuși, această revelație l-a determinat pe Fabio să contacteze fostul lagăr de concentrare, care a furnizat solicitantului o listă din septembrie 1945, care includea și numele reghinencei Aranka Rosenfeld printre cei eliberați și a remarcat că este născută în octombrie 1922. Lagărul de concentrare Bergen-Belsen a fost conceput inițial pentru prizonierii de război, apoi pentru evrei deținuți pentru eventuale schimburi de prizonieri, el a devenit un lagăr de repartiție a evreilor spre alte lagăre.

 

O căutare mai amănunțită a realizat Michal Dror-Zalishansky, care lucrează în secțiunea de referință a lui Yad Vashem, cea mai importantă instituție de comemorare a Holocaustului, din Israel. Dintre înregistrările serviciului internațional de urmărire postbelică, Dror-Zalishansky a constatat că, clanul Rosenfeld a fost deportat la Auschwitz pe 18 iunie 1944. Simon (tatăl reghinencei Aranka Rosenfeld) a fost transferat de acolo în lagărul de la Dachau și a fost ucis la 22 august 1944 în lagărul de la Kaufering. Aranka a fost trimisă de la Auschwitz la Bergen-Belsen. Din păcate, nu s-au găsit alte informații despre soarta celorlalți sau despre viața postbelică a reghinencei Rosenfeld Aranka.


La începutul lui 1964, în conformitate cu înregistrările ITS ale lui Yad Vashem, Miklos a scris agenției din Germania, pentru a afla soarta surorii sale. Reprezentanții agenției i-au furnizat date, cum că Aranka Rosenfeld a lucrat ca croitoreasă și i-a oferit pentru acest nume mai mulți ani de naștere și o dată pentru ziua de naștere : 1922, 1923 și 16 septembrie 1920. Toate aveau în comun numele părinților ei și orașul natal ei Reghin (dat și sub numele de Szaszregen, în limba Maghiară), în regiunea Transilvania a României. În evidență se menționa că Simon (tata), a cărui profesie era listată ca furrier, s-a născut în 1892 sau 1893, Hermine (mama) în 1896, și Lajos (fratele) în 1921.

 

Majoritatea celor 1.682 de rezidenți evrei din Reghin au fost încarcerați într-un ghetou creat dintr-o fabrică de cărămidă de la marginea orașului, (din Strada Mihai Eminescu de azi a Reghinului n.a.) potrivit lui Alexander Avram, directorul Sălii Numelor de la Institutul Yad Vashem din Israel originar din România. Mutarea forțată a avut loc pe 3 mai 1944, la două luni după ce Germania a cucerit Ungaria, din care făcea parte atunci Reghin. Mai târziu în acea lună, 4.000 de evrei care locuiau în zonă, inclusiv cei ținuți în ghetoul din Sfântu Gheorghe ( azi municipiul de reședință al județului Covasna, Transilvania), au fost deportați și în complexul Reghin. De acolo, evreii au fost deportați la Auschwitz la începutul lunii iunie.

Directorul Sălii Numelor de la Institutul Yad Vashem a mai precizat în articolul jurnalistului Hillel Kutler că ,,Unii evrei au evitat deportarea, ascunzându-se în Reghin sau au încercat să mituiască autoritățile pentru a scăpa să fie deportați. În Auschwitz, Aranka a supraviețuit selecției celor trimiși imediat în camerele de gaz și s-a numărat printre cei care efectuau muncă forțată. Ulterior a fost transferată la Bergen-Belsen cu trenul sau a ajuns acolo într-un marș forțat… Armata britanică a eliberat tabăra la 15 aprilie 1945.


“Are sens că a trecut prin selecția [Auschwitz] pentru că era în formă și a fost trimisă la muncă”, a spus Avram, referindu-se la Aranka.


 

Conform articolului “Lagărul morţii de la Bergen-Belsen”, publicat de ,,rfI România -Vociile lumii” pe 4 noiembrie 2011 realizat de Liliana Simionescu. ,,Bergen-Belsen a fost unul dintre lagărele de concentrare naziste din Saxonia Inferioară, în nord-vestul Germaniei. Iniţial, tabăra a fost o bază pentru prizonierii de război. La ordinul lui Heinrich Himmler, în 1943 a devenit lagăr de concentrare pentru evrei şi romi sinti. Aproape 50.000 de prizonieri de război ruşi şi peste 50.000 de deţinuţi evrei şi romi şi-au găsit sfârşitul aici. Tabăra a fost eliberată în 1945 de Armata Britanică, după cum explică profesorul Bernd Gafe-Ulke la memorialul de la Bergen-Belsen: „Dacă priviţi în această zonă, aflaţi că lagărul a fost eliberat de armata britanică la 15 Aprilie 1945, după două săptămâni de negocieri. Când au fost găsiţi oamenii, britanicii au făcut spitale de urgenţă pentru îngrijiri medicale şi au adus mâncare. Din 15 aprilie şi până la mijlocul lui martie, între 13.000 şi 14.000 de oameni au murit după eliberare. Dacă vedeţi pozele veţi înţelege de ce. Erau în stare foarte gravă, nu aveau cum să supravieţuiască. Ofiţerii le-au dat mâncare conserve cu carne, unii erau atât de slăbiţi încât nu puteu să le ţină în mână, erau prea slăbiţi şi astfel au murit.”

Bergen_Belsen_Liberation_03
Fotografii de la eliberarea Lagărului Bergen-Belsen de Armata Britanică 

Untitled 1

 

 


 Fratele reghinenecei, Rosenfeld Miklos a avut  norocul să evite deportarea și încarcerarea printr-un concurs de împrejurări nefavorabile care până la urmă i-au salvat viața. În jurul anului 1940, părinții i-au salvat în mod involuntar viața adolescentului trimițându-l de acasă în străinătate, pentru o perioadă, ca să nu fie găsit de Poliția Ungară din Reghin care căuta un suspect criminal, pe nume ,,Miklos” și a arestat mai mulți cetățeni din oraș cu acest nume. În străinătate Miklos avea să se alăture unei miliții partizane, dar la scurt timp a fost capturat și internat în lagărul de concentrare de la Mauthausen, din Germania. După eliberare, a plecat în Italia, iar în 1946, la Rio de Janeiro, Brazilia, unde și-a întemeiat o familie mai precizează nepotul său.

Fabio Rosenfeld, care lucrează azi ca auditor pentru guvernul Brazilian din regiune, mai precizează că în urmă cu câțiva ani a luat legătura cu un post de radio din Israel, care are un program intitulat „Hamador chiarchipus Krovim” și care are un birou, ce se ocupă de căutarea rudelor, încercând să o localizeze pe Aranka, crezând că s-ar fi putut stabili în Israel. Din păcate, acțiunea nu a avut rezultatele scontate.


Acum, la 75 de ani de la dispariția reghinencei, site-ul viselenuutermenlimita.ro lansează un APEL și în România, și în orașul în care s-a născut Reghin.

 

Cine poate da relații despre Aranka Rosenfeld, o poate face la numărul de telefon : 0753-872-311, sau direct pe adresa de e-mail : vnatl_reghin1982@yahoo.com. Fabio Rosenfeld crede că Aranka Rosenfeld, după eliberarea din lagărul nazist s-a căsătorit, și poate că a avut fii și fiice și nepoți, pe care îi mai poate găsi la 75 de ani de la terminarea celui de al Doilea Război Mondial pentru o reuniune de familie.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *