Aneta Albini, logodnica lui Avram Iancu, după ce s-a îmbolnăvit ,,Craiul Munților”, s-a măritat cu un avocat din Reghin!

Conform ultimelor descoperiri realizate de jurnalistul Matei Robert, carismaticul avocat și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania, Avram Iancu (1824 – 1872), în viața privată se pare că a avut și o logodnică mai puțin cunoscută opiniei publice, pe lângă presupusele iubite : Hani Farkas, Tilda Oblateck, Epifania Şuluţiu ori Vida Fani.

Se numea Aneta Albini era din Alba, și se presupune că a fost fiica vice-tribunlui pașoptist Vasile Albini. Aceasta, după ce ,,Craiul Munților” s-a îmbolnăvit l-a părăsit și s-a măritat la Reghinul Săsesc cu avocatul Muntean. Cel mai probabil logodnica lui Avram Iancu l-a părăsit pe marele revoluționar prin anul 1852 când acesta a ieşit practic și din viaţa politică și militară fiindcă nu mai avea aproape nimic în comun cu jovialul avocat Avram Iancu din perioada în care își desfășura stagiatura la Tabla Regească, (Curtea de Apel) Murăș-Oșorhei (Târgu-Mureș).


Istoricii români susţin că Avram Iancu a căzut într-o depresie profundă. „Mintea i se împăienjeni de durere, iar figura lui câştigă încetul cu încetul expresia dureroasă şi cruntă, a eroilor distruşi de puterea covârşitoare a unei idei, pe care realităţile vremii o refuzaseră deocamdată”, îl descria istoricul Nicolae Buta, în 1924. În momentele sale de luciditate, Iancu spunea adesea: „Eu nu mai sunt Iancu, eu sunt umbra lui. Iancu e mort”.

Cine a fost bărbatul pentru care Aneta Albini l-a părăsit pe avocatul și prefectul de la Vidra de Sus  ?

 

Ioan Muntean, era fiul lui Mihail Munteanu, care împreună cu Teodor Bardoși erau capii bisericii  romane unite din Reghin, de rit grecesc, înainte de venirea protopopului Petru Maior în orașul de pe deal.  Avocatul Ioan Muntean a avut o fiică, Helena Munteanu de Fuzesi, care s-a căsătorit cu Nicolae Marinovici din Reghin (1847-1903).

A doua soția a avocatului a fost logodită întâi cu craiul Avram Iancu, pe care l-a părăsit după ce acesta, s-a îmbolnăvit, și s-a căsătorit cu Ioan Muntean care făcea parte dintr-o familie foarte bogată și respectată, din Ținutul Reghinului de altădată și cel mai probabil au fost căsătoriți de către părintele Pamfil care a slujit timp de 40 de ani în Biserica din lemn cu hramul ,,Sf. Arhangheli” care a fost ridicată în anul 1725 pe un dâmb, astăzi pe Strada Măcieșului la nr.5.

 

Familia Muntean figurează în conscripția Clain încă de la 1733 în Reghinul Săsesc, printre cele 20 de familii de negustori români, originari din Macedonia, înregistraţi în oraș, care în 1733, alături de familiile: Bardoşi, Grecu, Marinoviciu, Mihailovici, Onițiu, Radu și Vraciu, ce au contribuit cu zeci sau chiar sute de florini pentru înfiinţarea primei şcoli româneşti din Reghin și pentru cumpărarea de teren şi construirea unei biserici de lemn.

Ioan Muntean, feciorul comerciantului Mihail Muntean, a întemeiat chiar și o Fundație în Reghinul Săsesc denumită ,,Muntean”, în memoria tatălui său, care în anul 1818 a predat episcopului Ioan Bob 2.000 de florini, ca după voia (sa) cea mai de pe urmă (a repusatului, Mihail), interesele acestui capital în tot anul să se dea preotului slujitor din Sas-Reghin pe lângă îndatorirea de-a servi tot atâtea Sf. Liturghii pentru răposat și ceilalți membrii ai familiei…

 

În anul 1913 am găsit în Procesele Verbale ale ASTREI Reghin printre membrii, că se număra, un dr. pe nume Alexandru Muntean născut la 25 februarie 1885 și decedat la 14 decembrie 1917 căsătorit cu Felicia Ceușianu (sora avocatului Alexandru Ceușianu) care nu este exclus să fi fost un nepot al avocatului născut, dintr-un fiu cu fosta logodnică a marelui român, Avram Iancu.

În anul 1924, în Reghinul Săsesc viețuia un singur locuitor descendent al avocatului, cu numele Muntean Nicolae, și coincidență sau nu, locuia chiar pe Strada Avram Iancu la nr.34.

Nu știm dacă Aneta Albini a regretat vreodată faptul că și-a abandonat logodnicul când toți l-au părăsit și spuneau că e nebun ori dacă pe patul de moarte a recunoscut că ar fi putut să îi rămână alături să îl ajute să își depășească dezamăgirile și să îi prelungească viața acestui om, considerat azi erou al Țării Moților. Cercetările continuă… 


Cu sau fără Aneta Albini, avocatul Avram Iancu a rămas un erou național supranumit de români “Crăişorul Munţilor”


Avram_IancuDincolo de aceste detalii din viața privată conform Enciclopediei Wikipedia,  Avram Iancu a fost o personalitate emblematică în istoria românilor. În anii mişcărilor revoluţionare de la mijlocul secolului al XIX-lea, când Transilvania devenise scena unui război civil, tânărul avocat român a fost omul de care şi-au legat speranţele moţii implicaţi în acţiunile politice şi în luptele de apărare a comunităţilor de români din Transilvania.  Soarta celui supranumit Crăişorul Munţilor, a fost una tragică.

Avram Iancu şi-a petrecut ultima parte a vieţii, suferind de o depresie profundă. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tuselor chinuitoare. Acolo şi-a petrecut ultimele săptămâni din viaţă. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, pe prispa casei unui brutar din Baia de Criş, la care trăsese peste noapte. Au fost găsite asupra lui o năframă, un fluier din lemn de cireş, şi o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă şi mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului, susţin istoricii. Cauza decesului lui Iancu a fost o hemoragie. Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele celui decedat „Avram Iancu, eroul românilor”, vârsta de 48 de ani şi faptul că moartea a fost „firească”. Avram Iancu a fost înmormântat la Ţebea, în cimitirul ortodox în care se află şi Gorunul lui Horea.

 

A fost îngropat cu funeralii naționale la 13 septembrie în Panteonul Moților de la Țebea, jud. Hunedoara, lângă “Gorunul lui Horea”. La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (unit) din Roșia Montană. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei zile și trei nopți. Comitetul de înmormântare l-a declarat “erou al națiunii”.

 

Înmormântarea a avut loc sub Gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe din Țebea, după dorința lui Avram Iancu. Peste 4.000 de persoane, după alte surse 10.000, au participat la înmormântare. Moții au sosit călări din Vidra de Sus încă din data de 11 septembrie, pentru a-l priveghia.

 

Ceremonialul funebru a început la ora 14, în 13 septembrie, în Baia de Criș, apoi convoiul, care se întindea pe mai mult de 2 kilometri, a pornit spre Țebea. Pe tot parcursul s-a cântat “Marșul lui Iancu” și “Deșteaptă-te, române!”. Când primii oameni intrau în Țebea, ultimii din coloană abia porneau din Baia de Criș. În fruntea convoiului mergea un tânăr cu un drapel în culorile românești roșu-galben-albastru, drapate în negru. În momentul în care sicriul a fost coborât în groapă, s-au tras salve de pușcă, în semn de onoruri militare.


LOGO 2019

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *