Am găsit mormântul președintelui Consiliului Național Român din Reghin care a întâmpinat Armata Română sub conducerea generalului Traian Moşoiu în centrul oraşului în 1918

În urmă cu câteva zile, cu sprijinul domnului Chebuț Octavian, colonel în rezervă am descoperit mormântul renumitului avocat Augustin Chețianu și mai multe acte cu privire la procesul verbal de succesiue, averea defunctului și cei care au fost moștenit bunurile sale la 97 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Augustin Chețianu şi-a respectat cu sfinţenie codul de etică profesională și credinţa, fără să facă paradă din asta, spre deosebire de mulţi dintre avocații din zilele noastre care doar le simulează. Pentru principiile sale de viață îl consider printre prietenii mei, deși, evident, am trăit în epoci diferite. După ce am căutat timp de doi ani în arhive, cărți de memorii, studii, articole sau manuscrise orice însemnare despre acest om mare al Reghinului și am avut mai multe încercări nereușite de a afla unde a fost înmormântat, zilele trecute, Dumnezeu mi-a dat șansa să mă reculeg la mormântul în care își doarme somnul de veci avocatul care a scris poate cea mai frumoasă pagină din istoria asistenței juridice din Ținutul Reghinului. Nu pot să spun ce am simțit decât că au fost clipe de reverie și pace sufletească. 

Întâmplător sau nu această revelație nu am avut-o nici în 2007 când am debutat în presă nici în 2016 când am fost ales vicepreședinte al Despărțământului ASTRA Reghin ci în 2018 exact în anul în care se împlinesc 100 de ani de la momentul în care Augustin Chețianu a întâmpinat Armata Română sub conducerea generalului Traian Moşoiu în centrul oraşului Reghin dând onorul la Proclamaţia acestuia în care se preciza intenţia şi misiunea armatei ordonată de regele întregitor Ferdinand I: „Cu noi aducem libertatea, iar dreptatea este scrisă pe steagurile noastre”.

Și când te gândești că totul a început de la o carte făcută cadou unui profesor … 

În timp ce așezam atent lumânările pe lespedea de marmură turnată pe pământul în care își doarme avocatul somnul de veci mi-am amintit că în epoca vremii circula o legendă care spunea despre el că părinții l-au silit să jure că toată viața sa va sluji numai dreptatea. Augustin Chețianu și-a respectat făgăduiala, iar cauzele de răsunet în care a pledat de-a lungul anilor fără să încalce vreun principiu sau vreo regulă fundamentală a exercitării profesiei, l-au ajutat să fie ales la un moment dat și decan al Baroului de avocați din Târgu-Mureș.

2017 A C

 

La 5 noiembrie 1918 adică (aproape acum 100 de ani) Augustin Chețian a fost ales președinte al Consiliului Național Român comitatens Mureș-Turda, protopopul ortodox Vasile Duma a fost ales, vicepreședinte, protopopul greco-catolic Ariton M. Popa secretar I, avocatul Ioan Harșia, secretar II și Ioan Varga, notar. Sub directa îndrumare a C.N.R. județean au început să se formeze consilii naționale și gărzi civile aproape în fiecare comună, unde erau aleși cei mai de seamă oameni ai comunei să militeze pentru înfăptuirea unității naționale.  La 1 Decembrie 1918, avocatul reghinean și-a văzut visul împlinit cu ochii  săi când a întâmpinat Armata Română aflată sub conducerea generalului Traian Moşoiu în centrul oraşului, împreună cu protopopii Ariton Popa şi Vasile Duma, Ioan Popescu (viitorul primar al orașului în perioada 1924-1940) şi avocatul Harşia, prilej cu care Augustin Chețian a luat cuvântul în numele intelectualității din oraș.


Dr. Eugen Nicoară care l-a cunoscut scria în manuscrisul ,,Medalioane Mureșene” (aflat în custodia prof. Ștefan Molnar) că avocatul spunea despre el însuși că este un om al dreptății și al adevărului, iar dreptatea nu poate să fie decât de partea sa. ,,Din acest motiv nu primea să apere orice cauză, ci în prealabil el făcea cercetări temeinice ca să stabilească unde este dreptatea. Nu primea nicio cauză dubioasă, ci spunea părților interesate în procese că nu poată apăra cauza lor fiindcă adevărul este altul și dreptatea nu este de partea lor. Iar dânsul a jurat că nu va sluji numai adevărul și dreptatea.

De dragul nimănui nu va face dintr-o nedreptate, o dreptate, nici dintr-o cauză dreaptă, un neadevăr, nici în fața legilor făcute de oameni pământeni, nici în fața aceluia care a zis: Eu sunt Adevărul, Calea și Viața. Adevărul numai unul poate fi, iar eu stau în slujba acestui adevăr ”. Asta era filosofia vieții sale și niciodată nu a fost prins cu garda jos pentru că la Augustin Chețian nu existau în  vocabular cuvintele ,,înțelegere rezonabilă”. A fost un avocat nepărtinitor, avea o imensă stăpânire de sine și încrederea de care se bucura în Reghin era nemaiîntâlnită până atunci la un apărător în fața instanței de judecată.

În anul Centenarului Marii Uniri și la 97 de ani de la trecerea la cele veșnice a unui reghinean care a luptat pentru acest ideal din acest miez de țară site-ul viselenuautermenlimita. ro vă prezintă, viaţa și activitatea ilustrului avocat  care nu s-a căsătorit niciodată, ca să poată sta în fața adevărului, neabătut de la dreptate. Legenda spune că a refuzat să se însoare, de groază ca nu cumva eterna Evă să-l amăgească spre cheltuieli mari, câștigate prin procese ilegale.


A fost odată un fiu de preot care a pledat la bară pentru adevăr și numai pentru adevăr !


S-a născut în Ercea, *(azi sat aparținător al comunei Băla din județul Mureș) în anul 1860, în familia preotului greco-catolic Simion Chețianu, ai cărui moși-strămoși tot în Ercea preoțiseră. A făcut studiile primare în satul natal, iar cele secundare la liceul unguresc romano-catolic din Târgu-Mureș. A fost fratele mai mare al lui Ambrozie Chețianu profesor renumit şi vicar al Mitropoliei de la Blaj.

Dr. Eugen Nicoară scria în ,,Medalioane Mureșene” că Augustin, a făcut Facultatea de Drept a Universității din Cluj și că a fost  promovat la 15 noiembrie 1890 doctor în drept. S-a specializat la Viena și și-a deschis birou avocațial la Reghin, dobândind datorită pregătirii sale profesionale și onestității care îl caracteriza, un bun renume. A devenit membru al Despărțământului Reghin al Astrei pe vremea mandatului de președinte al memorandistului Patriciu Barbu, un alt model de trăire și simțire românească și a avut o contribuție importantă la organizarea Adunării Generale a Astrei la Reghin în 1890.

 

Prof. univ. dr. Vasile Dobrescu și prof. univ. dr. Maria Dan scriau în ,,Aspecte privind rolul și contribuția elitelor bancare la consolidarea Societății Românești Reghinene” –  că «La începutul veacului XX, avocatul Ioan Harșia, protopopul Ariton M. Popa, sau avocatul Augustin Chețian, acționari însemnați ai băncii ,,Mureșiana”, sunt angajați în organizarea acțiunilor protestatare împotriva promulgării și aplicării legilor școlare ale lui Appony (1907) sau a hotărârii de constituire a Episcopiei greco-catolice, de limbă maghiară, cu sediul la Hajdudarag (1912) »”.  Cea ce dovedește că reghineanul nu era doar un bun avocat ci și un luptător pentru limba maternă și un iubitor de țară la care sinceritatea și curajul era integral și nu drămuit în funcție de conjunctură, interese meschine ori frică. 

 

Cercetătorul științific dr. Grigore Ploieșteanu scria în 1990 într-un articol în volumul II din ,,Reghinul Cultural” că avocatul reghinean era un adept al politicii Partidului Național Român și un naționalist convins.

 

Telegrama trimisă lui Vasile Lucaciu cu prilejul alegerii acestuia ca deputat în 1907 ne dezvăluie profundele sale sentimente naționale : ,,Reghinul Săsesc, Învingerea ta, bucuria noastră. Să trăiești Vultur al gândirii și oratoriei românești, ca să ne sui pe toți în sborul tău pentru însuflețirea neamului! Dr. Chețian”. Vasile Lucaciu a fost prieten bun cu avocatul reghinean și una dintre cele mai importante personalități politice, culturale și istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului Austro-Ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania. 

 

Augustin Chețian a fost membru fondator al Reuniunii învățătorilor români și membru pe viață al Societății pentru crearea unui fond de teatru român. A acordat ajutoare unor instituții de învățământ și culturale românești, a susținut material activitățile artistice naționale și nu în ultimul rând a sprijinit activitatea corului din Iernuțeni. Totodată Augustin Chețian a făcut parte din comitetul Despărțământului Reghin în 1896 și 1906 și în 1912 a fost ales membru pe viață al ASTREI locale.

 

Același dr. Eugen Nicoară scria în caietul său ,,Medalioane Mureșene”, următoarele ,,După stabilirea mea ca medic în Reghin, în anul 1921, am cunoscut pe renumitul avocat Dr. Augustin Chețan, care atunci era deja ajuns în pragul bătrâneților… ,,Avocatul nu s-a căsătorit niciodată, ca să poată sta în fața adevărului, neabătut de la dreptate, a refuzat să se însoare, de groază ca nu cumva eterna Evă să-l amăgească spre cheltuieli mari, câștigate prin procese ilegale. Judecătorii, avocații și pârâții cunoșteau scrupulozitatea advocatului Chețain și se comportau față de dânsul foarte corect”. Din aceiași sursă aflăm nu numai faptul că a avocatul a avut o carieră spectaculoasă dar și faptul că în Cancelaria sa Avocațială au crescut în spirit de adevăr și dreptate foarte mulți stagiari care mai târziu au devenit avocați cu clientelă și activitate juridică bogată și oameni respectați în societate. Dr. Ioan Harșia (doctor în științe juridice, primar al Târgu-Mureșului, președinte al Consiliului județean Mureș, președinte al ASTREI Reghin și senator în Parlamentul României ), Dr. Eugen Truția (notar public, consilier județean, vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș și Prefect al județului Târnava Mare în două mandate), Dr. T. Popescu (doctor în științe juridice), Dr. Ilie Popescu (avocat renumit al Reghinului în perioada interbelică), Dr. Ioan Luca (avocat, redactor responsabil al ziarului ,,Sămânătorul” și Consilier Județean în CJ Mureș ), Dr. Alexandru Ceușianu *(consilier local, deputat, fost membru al Comisia parlamentară de politică externă în perioada 1929-1931, membru al Uniunii Scriitorilor din România, publicist, dramaturg, preşedintele Societăţii Meseriaşilor Români din Reghin), etc.

Era un bărbat de talie mijlocie, de constituție slabă în schimb avocatul avea principii neclintite și un  caracter ireproșabil. Uneori, odată la un an, făcea câte un chef cu vin și lăutari care ținea 2-3 zile, cu cântece și glume, cu joc românesc, bătuta și călușarul și mai ales Ciulandra, care devenea din ce în ce mai înfocată la aceea vreme. Bineînțeles, la aceste, extrem de rare, petrecanii, avea câțiva prieteni, buni tovarăși, printre care amintim pe farmacistul Victor Mera, Iosif Iacob sau Dr. avocat Ilie Popescu. Aceste chefuri nu erau chefuri de beție, ci de voie bună, de petreceri foarte distractive, amuzante, reconfortante, care aveau ecouri răsunătoare în tot orașul Reghin. Nu se cânta: Iar mi-e lene/ Iar m-îmbăt, ci Bun e vinul câteodată/Dacă-l beau și nu te-mbată. Bun e vinul dimineața/ Că înveselește viața. etc.

La 5 noiembrie 1918 Augustin Chețian a fost ales președinte al Consiliului Național Român comitatens Mureș-Turda, protopopul ortodox Vasile Duma a fost ales, vicepreședinte, protopopul greco-catolic Ariton M. Popa secretar I, avocatul Ioan Harșia, secretar II și Ioan Varga, notar. Sub directa îndrumare a C.N.R. județean au început să se formeze consilii naționale și gărzi civile aproape în fiecare comună, unde erau aleși cei mai de seamă oameni ai comunei să militeze pentru înfăptuirea unității naționale.

 

La 1 Decembrie 1918, avocatul reghinean și-a văzut visul împlinit cu ochii  săi când a întâmpinat Armata Română aflată sub conducerea generalului Traian Moşoiu în centrul oraşului, împreună cu protopopii Ariton Popa şi Vasile Duma, Ioan Popescu (viitorul primar al orașului în perioada 1924-1940) şi avocatul Harşia, prilej cu care Augustin Chețian a luat cuvântul în numele intelectualității din oraș.

 

 


Cine a moștenit averea avocatului acum 96 de ani și cine se îngrijește azi de mormântul lui Augustin Chețian ?


Marele avocat s-a stins din viață în 17 august 1921 și a fost înmormântat în 19 august cu mare fast, în cimitirul greco-catolic, prohodul fiind celebrat chiar de către protopopul Ariton Popa. A trăit frumos sacrificându-și cei mai frumoși ani pentru libertatea și demnitatea poporului român și a murit împlinit. Augustin Chețianu a avut o inteligență sclipitoare și a fost un model de admirație profesională mai rar întâlnit, a fost un patriot local autentic care a preferat să își petreacă cei mai frumoși ani ai vieții sale în Reghinul Săsesc deși putea practica avocatura în orice oraș mare din țară. Augustin Chețianu egal profesionalitate și dăruire în slujba nobilă a apărării semenilor. A fost un avocat plin de distincție care a avut într-adevăr chemarea să netezească calea dreptății și să mărească prestigiul judecătorilor, un apărător al legilor care a ajuns renumit în toată Transilvania pentru conștiința sa dreaptă, înfățișarea cuviincioasă și pentru subtilitatea cu care demonstra gravele abuzuri pe care le săvârșeau organele judiciare din epocă.

Conform unui extras din procesul verbal de succesiune întocmit prin dr. Simion Panea notar public la aceea dată în Reghinul Săsesc datat din 16 februarie 1922, reiese că defunctul dr. Augustin Chețianu nu a lăsat testament deși a lăsat în urma sa bani în numerar și pretensiuni în valoare de 68.612 lei și mobile în valoare de 1000 de lei.  

 

Astfel că au fost chemați la succesiune, succesorii legali: frați și nepoți după cum urmează:

Dr. Ambrosiu Chețianu (1863-1934), (frate ). (A urmat studii teologice la Budapesta și a absolvit Facultatea de Științe Naturale din Cluj-Napoca fiind și doctorand în Botanică). A fost canonic în Blaj, director Liceului din același oraș și o scurtă perioadă a fost și director al Muzeului de Științe Naturale și a Grădinii Botanice. În ultimul an de viață a fost numit chiar vicar general arhiepiscopesc, cea mai înaltă funcție ce se putea acorda unui preot căsătorit.

 Chețianu Petru (frate) preot paroh în Densuș

Dr. Simeon Chețianu, (frate) președinte de tribunal în Oradea Mare

Copii repausatei Maria Chețianu (sora) – (măritată Mera)

  1. Mera Letiția (măritată cu Ioan Pop), soție de preot în Ercea
  2. Mera Otilia (măritată cu Simion Nicoară), soție de preot în Idiciu
  3. Mera Ambrosiu minor
  4. Mera Antoniu minor

          prop. prin tata lor Alexandru Mera

Copila rapusatei Carolina Chețianu (măritată Grauer)

  1. Grauer Aurelia (măritată Grama Partenie), soție de preot în Sindrieșul Mare.

 

Conform aceluiași extras plenipotențiarul tuturor moștenitorilor legali a fost Dr. Ferenczi Ștefan, avocat în Reghin, cu procură generală înregistrată la Judecătoria de Ocol din Reghin nr. 812/1922.

Apoi dintr-un alt document reiese că prin Dr. Ferenczy Ștefan avocat moștenitorii după ce au dezbătut succesiunea cereau să li se predea lăsământul în felul următor:

4/20 – a parte: Dr. Ambrosiu Chețianu

4/20 – a parte: Chețianu Petru

4/20 – a parte:   Dr. Chețianu Simion

4/20  –  a parte: Grauer Aurelia (măritată cu Grama Partenie)

½ – a parte: Mera Letiția (măritată cu Ioan Pop)

½ – a parte Mera Otilia (măritată cu Simion Nicoară)

½ – parte Mera Ambrosiu minor

½ – parte Mera Antoniu minor

 

Iar ca și o curiozitate în actul de moștenire se mai specifică faptul că Judecătoria de ocol ca autoritate funciară stabilea ca suma de 1316 lei să se întăbuleze în favoarea lui Dr. Simion Panea, notar public în Reghin.


În loc de epilog


 

La mulți ani după moartea avocatului când de mormântul acestuia nu se mai îngrijea nimeni și se deteriora de la an la an, locul de veci a fost cumpărat de familia Pol, Vasile și Valeria născută Ungur în satul Ercea și a cărei mamă, Chețian Ana se pare că ar fi fost verișoară mai îndepărtată cu marele avocat. Am cunoscut-o pe doamna Valeria Pol, azi în vârstă de 88 de ani care a demonstrat împreună cu familia sa că îi pasă de moştenirea culturală a oraşului și care după ce a identificat mormântul avocatului Augustin Chețian (în a cărui Cancelarie au crescut în spirit de adevăr și dreptate foarte mulți stagiari care mai târziu au devenit avocați de prestigiu) l-a amenajat împreună cu soțul ei împlinind un ritual creştin şi o îndatorire strămoşească.

Mă bucur că locul în care își doarme somnul de veci acest mare avocat a fost ocrotit de o familie din Reghin pentru ca amintirea să nu i se uite. E un mare câștig pentru istoria Reghinului că mormântul președintelui CNR Mureș-Turda de acum un secol să poată fi vizitat, să poată fi aprinsă o lumânare, rostită o rugăciune la crucea lui ori să fie depusă o jerbă de flori din când în când pentru modul exemplar în care s-a dedicat profesiei pentru faptele sale și mai ales pentru puterea exemplului, care l-a lăsat posterității. Este de admirat că nu s-a pierdut acest ,,bulgăre de pământ”… cum s-a întâmplat în cazul mormintelor lui Ion Pop Maior din Reghin, (primul presedintene al ASTREI Reghin, nepot al marelui cărturar Petru Maior), Alexander Dillmont (reghineanul care a deținut un autograf al lui Mihai Viteazul), al avocatului Absolon Todea sau a altor personalități a Reghinului din secolul trecut, vândute sau lăsate în uitare! Anii au trecut și locurile în care au fost înmormântate cândva o serie de elite locale au pierdut orice semn al prezenței osemintelor lor în acest Ținut al Reghinului. 

 


   A consemnat Matei Robert Mihai

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *