Aflați ce părere au preoții din Reghin despre vandalizarea Cimitirului Evreiesc – monument istoric înscris în Patrimoniul cultural național al României ?

Dacă accesezi pe Google cuvintele cheie ,,Cimitirul Evreiesc din Reghin”, apar pe internet peste 20 de articole de presă și reportaje video, dar, din păcate, nu despre considerații legate de elementele plastice şi de simbol care ornamentează pietrele tombale ale acestui monument istoric, ci despre vandalizarea lui. Cimitirului de pe strada Cerbului, 35A, amplasat la marginea estică a Pădurii Rotunde, a intrat în vizorul: Pro-Tv, Jurnalul Național, Mediafax, Agerpres, Cotidianul Zi de Zi, Radio Gold FM, Radio România Târgu-Mureș și a altor canale de informare media, după ce a fost profanat de câțiva minori ,,fără educație și curaj, care s-au războit cu mortii și nu cu cei vii” vorba unui internaut. 


Știrea a făcut înconjurul țării prin intermediul rețelelor de socializare, prin intermediul ziarelor și canalelor de televiziune, după ce, cinci minori, cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani, au fost depistaţi în flagrant, în data de 17 octombrie, de poliţiştii din cadrul Poliției Municipiului Reghin, în timp ce se jucau parkour în cimitirul evreiesc din Reghin, unde, pe considerente inexplicabile au vandalizat zece morminte şi au distrus poarta secundară de la intrare dinspre Pădurea Rotundă. Conform dicționarului explicativ de termeni internaționali Parkour înseamnă o ,,disciplină care te ajută să treci peste orice obstacol fizic prin găsirea celui mai eficient şi mai rapid mod de a ajunge din punctul A în punctul B folosind doar mijloacele propriului corp. Practicantul acestei discipline se numeşte traceur. Antrenamentul se face folosind elemente din spaţiul cotidian (artificial sau natural), cum ar fi balustrade, copaci, clădiri etc,, dar nu se specifică nicăieri că se practică în cimitire.
Conform Legii, profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unei urne funerare sau a unui monument funerar se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la doi ani sau cu amendă.

 

DSCF4269
Kiss Ferenc Szabolcs, care administrează din 1990 cimitirului evreiesc, este încă în stare de șoc și spune că de 27 de ani de când îngrijește acest loc, care este o parte din istoria Reghinului, niciodată nu s-a întâmplat așa ceva. Acesta a mai precizat că pe lângă cele zece morminte funerare desprinse din socluri şi trântite la pământ, iniţial, la care se adaugă şi poarta distrusă, minorii au mai distrus încă o piatră funerară, până la sosirea poliţiştilor. Doi dintre adolescenţi au reuşit să fugă prin pădure, însă au fost prinşi ulterior pe baza declaraţiilor partenerilor lor de joacă.

Biroul de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş a anunţat într-un comunicat de presă, că poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Reghin au identificat în zona unui cimitir cinci minori, cu vârstele cuprinse între 9 şi 16 ani, toţi domiciliaţi în Reghin.

 

DSCF4276
Aceasta este poarta care au spart-o tinerii care au vandalizat Cimitirul Evreiesc din Reghin în noaptea de 13 spre 14 octombrie

,,Doi dintre minori, de 15 şi 16 ani, au fost surprinşi în flagrant de poliţişti în timp ce distrugeau un monument funerar. În urma cercetărilor efectuate la faţa locului, a reieşit că aceiaşi doi minori, în cursul nopţii de 13 spre 14 octombrie a.c., au pătruns, prin ruperea unor scânduri de la poarta de acces, în incinta cimitirului, unde ar fi răsturnat, dislocat şi distrus 10 monumente funerare. Cercetările sunt continuate de către poliţişti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de profanarea de cadavre sau morminte, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin”, conform comunicatului Inspectoratului de Poliție al Județului Mureş.


Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, printr-un comunicat de presă semnat de preşedintele FCER, Aurel Vain, şi-a manifestat revolta faţă de acest ,,nou act antisemit şi huliganic” și a subliniat că astfel de manifestări se cer a fi anchetate cu seriozitate şi sancţionate cu severitate, conform prevederilor legale în vigoare, pentru că tratarea lor cu lejeritate deschide o poartă către alte încălcări ale democraţiei, din ce în ce mai grave.

Pentru a afla ce măsuri a luat Comunitatea Evreiască din Târgu-Mureș în acest caz și ce pretenții au, la zece zile de la nefericitul eveniment, l-am contactat pe preşedintele Vasile Dub, care a declarat pentru site-ul viselenuautermenlimita.ro, următoarele ,,Trebuie să depunem o plângere la Poliție și o evaluare a pagubelor pricinuite în cimitirul evreiesc din Reghin, care credem că ajung, undeva la 1.000 de euro. Nu am apelat la serviciile niciunui avocat, ne vom reprezenta singuri în instanță. Noi ne dorim ca acest caz să ajungă popularizat în cât mai multe școli și vrem să știm ce măsuri se vor lua în acest caz pe linie de învățământ ? Vrem să știm cine sunt acești copii? și la ce școli învață? și cine poate fi tras la răspundere în condițiile în care sunt minori? Deocamdată, noi avem numele unui singur inculpat, dar vrem să știm cine sunt ceilalți patru complici? Vrem să aflăm cine sunt părinții lor ? și să avem o dezbatere și o confruntare față în față”.


Cum comentează preoții din Reghin vandalizarea cimitirului evreiesc din municipiu?


Preoții reghineni cer tinerilor să respecte memoria celor plecați în lumea drepților socotind că ,,distracția” celor care au profanat cimitirul evreiesc, *(monument înscris în Patrimoniul istoric și cultural al României), este o rușine pentru comunitate și o insultă la adresa mortilor și a familiilor lor.

Valentin Vârva, preot protopop ortodox al Reghinului
,,Am auzit de această profanare de morminte și consider că reprezintă un act scandalos care nu reprezintă în niciun fel valorile fundamentale ale societății românești. Este o faptă regretabilă! Eu consider că așa ceva nu trebuie să se întâmple în nici un cimitir din România și la nici un cult recunoscut de Statul Român. În cimitirele ortodoxe nu s-au semnalat astfel de cazuri, în oraș avem paznici, dar nu se știe niciodată”.

Florin Boitoș, preot protopop greco-catolic al Reghinului
,,Cum pot să comentez un astfel de eveniment? Eu cred că în primul rând e vorba de lipsa educației civice și morale, nu neapărat creștinești, care e mai bogată, care lipsește și din familie și din școală. De acolo încep toate relele. În al doilea rând, aici e vorba și de dispariția sacrului, cimitirele sunt locuri unde trebuie să fim mai pioși și să ne reculgem, nu să devină locuri de joacă pentru copii, care să desprindă de pe socluri pietrele funerare”.
Johan Zey, preot evnghelic la Biserica Săsească din Reghin
,,Cum îmi explic un asemenea gest? E vorba de lipsă de credință și lipsă de respect la adresa morților și a familiilor lor. Dacă nici pe cei morți nu îi putem lăsa să își doarmă somnul de veci liniștiți, atunci ce să mai spunem de cei vii?. Noi am trecut printr-o experiență asemănătoare în 2015, când niște minori din Reghin ne-au spart mai multe morminte din cimitirul din strada Toamnei, de unde au furat ramele din fier de pe mai multe morminte cu o vechime de peste 100 de ani, acoperișul de tablă din cupru de pe capelă și ștreșinile ciotârnelor de la Biserica Săsească, care este cel mai vechi lăcaș de cult din municipiu. Apoi cel care a furat tabla de cupru de pe capelă, descoperită ulterior de polițiști la un Centru de colectare de fier vechi și deșeuri neferoase din Cluj, a venit la mine, să îi semnez o hârtie prin care să fiu de acord să nu îl aresteze, motivând că a fost drogat când a săvârșit fapta. Bineînțeles că nu am semnat acea hârtie”.
Tamás Endre Ottó, preot reformat la Biserica Reformată Reghin I
,,Din păcate sunt fel și fel de oameni în toate națiile și problema este că dacă nu respectăm treutul, nu o să avem nici viitor. Trecutul îl găsim și în cimitire și dacă nu respectăm oamenii care au trăit înaintea noastră și au adus Reghinul la acest nivel, atunci ce să așteptăm de la viitor? Profanarea de morminte este un gest foarte rușinos, este un lucru la care nici nu găsesc un corespondent în limba română, să îl definesc. Eu înțeleg că se mai schimbă principiile de la o generație la alta sau valorile în care credem, dar libertatea religioasă și respectul datorat persoanelor decedate cred că ar trebui să existe întotdeauna. Stau și mă întreb la copiii aceștia care au vandalizat cimitirul evreiesc, nu au părinți care să îi educe? mă întreb acești copii nu au bunici înmormântați, undeva? nu au frică de Dumnezeu ? care sunt valorile în care cred ei?”.


Cimitirul Evreiesc, monument istoric înscris în Patrimoniul Cultural Național al României


 

DSCF4281

Pentru cei care nu știu cimitirul evreiesc din Reghin, numit de către evrei “casă a vieţii” (beth hayim), de pe strada Cerbului din anul 2007 este declarat monument istoric. Regretatul Emil Moldovan, absolvent al Facultății de Arheologie din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918″ din Alba-Iulia  scria într-un studiu, intitulat ,,Considerații privind cimitirul evreiesc din Reghin” în 2004, în «Reghinul Cultural», că ,,Suprafaţa cimitirului este de aproximativ 18 arii, la care se adaugă clădirea necesară deservirii lui, ridicată cu ajutorul investiţiei evreului Mendel Farkas, în anul 1911 (5671), şi curtea acesteia. O cameră a clădirii este destinata îngrijirii post mortem a corpului, înainte de înhumare, în mijlocul ei aflându-se o piatră prismatică, albiată longitudinal şi cu gaură de scurgere, pe care erau depuse, pentru spălarea rituală, corpurile celor decedaţi”. Ultima înmormântare, în acest cimitir, a avut loc în anul 2004, conform declarațiilor paznicului Kiss Ferenc Szabolcs.
Cimitirul cuprinde circa 600 de morminte identificate de administratorul cimitirului, care este împărțit în două, jumătatea de nord este consacrată femeilor și partea de sud, bărbaților. Cimitirul adăpostește totodată și două capele, una ce aparține rabinului Polak care a condus comunitatea lui Israel din Reghin, în perioada interbelică, și o capelă în care sunt inscripționate numele evreilor care au fost deportați în 1944 în Lagărul de Concentrare Auschwitz-Birkenau și care nu s-au mai întors niciodată acasă.
Recent, cimitirul a fost inclus în proiectul Promovare Urbană de reprezentanții Fondului Comunitar Reghin și, ironia sorții, chiar fotografia de promovare a obiectivului, mormântul familiei Zamler, a fost una dintre cele 11 pietre funerare distruse zilele trecute. E vorba de o familie de deportați, ambii morți în anul 1958 și ale căror trupuri nu sunt înhumate în Reghin, dar urmașii lor au ridicat un monument funerar în memoria lor.


A consemnat Matei Robert Mihai 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *