Visele Nu Au Termen Limita
publicitate
S.O.S. pentru declararea de Cetățean de Onoare al Reghinului post-mortem pentru singurul primar, deputat și senator al municipiului, mort într-o închisoare comunistă”

CĂPRUCEANU (CĂPRUCIAN) MELINTE a fost contabil de meserie, director de Cooperativă, primar, senator și om de afaceri. A locuit în Reghin pe Strada Gării la nr. 18 și după venirea comuniștilor la putere a fost anchetat de mai multe ori i…

CĂPRUCEANU (CĂPRUCIAN) MELINTE a fost contabil de meserie, director de Cooperativă, primar, senator și om de afaceri. A locuit în Reghin pe Strada Gării la nr. 18 și după venirea comuniștilor la putere a fost anchetat de mai multe ori i s-a stabilit domiciliu forțat pe Strada Gării la nr.8, ca în final să fie întemnițat și trimis în mai multe lagăre de muncă forțată. Din investigațiile făcute de jurnalistul Robert Matei reise că politicianul a murit în aceiași zi și în același an în trei locații diferite, lucru imposibil în realitate. În matricolele Institutului de Investigații și de Cercetare a Crimelor Comunismului din România figurează că a murit în Spitalul Văcărești, conform Dicționarului ,,Victimele terorii comuniste – arestați, torturați, întemnițați, uciși”, scris de Cicerone Ianițoiu, scrie că a murit în Lagărul Capu Midia iar conform memoriilor dr. Eugen Nicoară, care a fost coleg de suferință cu fostul senator se pare că Melinte Căpruceanu s-a stins din viață în chinuri groaznice în lagărul din Ghencea datorită regimului de exterminare. Doctorul mai scrie că senatorul Reghineanul și-a dat ultima suflare într-o baracă plină de microbi și paraziți, lipsit de asistenţă medicală şi-n ignorarea celor mai elementare principii de igienă. Cităm ,,Trupul neînsuflețit al reghineanului a fost aruncat într-o groapă comună, dezbrăcat în pielea goală alături de alți 20 de deținuți politici morți, printre care se aflau și cadavrele deputaților Dumitru Manu și Hans Otto Roth.  

           Căpruceanu Melinte s-a născut în 15 noiembrie 1888 în comuna Slatina, raionul  Arad ca fiu al lui Melinte și Maria în unele surse și în altele a lui Melinte și Eva. S-a stabilit în Reghin după căsătorie cel mai probabil după Unirea de la 1918. În 1922 este pomenită firma contabilului în biografia învățătorului și etnografului Iustin Handrea, (alcătuită de regretatul gazetar și om de radio Melinte Șerban) care scrie că acesta a pășit pragul Liceului din Reghin, la cursurile fără frecvență și s-a angajat ca om de serviciu la Societatea de import-export ,,Căpruceanu et comp,, și bibliotecar al Casinei române pentru a-și putea câștiga existența. 
În 1924 numele societății condusă de Căpruceanu este pomenită din nou într-o reclamă locală din care reiese că deținea firma: Fa. M. Căprucianu și Comp. ce avea obiect de activitate export și import, cereale și exploatare de păduri și avea sediul în Reghinul Săsesc, în strada Reghinsat nr. 2 în una din casele milionarului Albert Burger care deținea mai multe fabrici de bere și butoaie și care în 1926 a fost ales  senator din partea PNL în Parlamentul României. Din datele descoperite până în prezent reiese Melinte și și-a făcut debutul în politica națională în alegerile parlamentare din 12 decembrie 1928, unde și-au depus candidatura cinci partide pentru cele șase locuri în Adunarea Deputaților: Partidul Național Țăranesc, Partidul Național Liberal, Blocul Muncitoresc Țărănesc, Partidul Poporului cartelat cu Partidul Național și Partidul Maghiar.
                Melinte Căpruceanu a candidat pe lista Partidului Național Liberal alături de colegii săi, Tancred Constantinescu, Dorift Suteu, Florea Coman, Dr. Emil Aurel Dandea și Nicolae S. Ionescu, însă, din păcate, nu au reușit să obțină nici un mandat de deputat, 5 fotolii în parlament fiind adjudecate de reprezentanții Partidului Național Țărănesc, prin Dr. Sever Dan, Dr. Adrian Popescu, Dr. Ioan Bozdog, Dr. Alexandru Ceușianu, Ariton Popa, ambii din Reghin, și un mandat a fost adjudecat de Partidul Maghiar prin Dr. Gyorgy Iosif.
            Reghineanul și-a încercat șansa din nou la alegerile parlamentare din 1932, de data aceasta din partea Uniunii Naționale fiind al doilea pe lista partidului, după Dr. Emil A. Dandea și urmat de Moise Petric, Gheorghe Uilăcan, Pavel Suciu și Dumitru Cioloboc. Din păcate, sub umbrela acestui partid cei 6 candidați au obținut 1981 de voturi, scor cu care s-au clasat pe locul 5 în topul celor 8 partide care și-au depus liste electorale. În urma alegerilor au fost aleși deputați în județul Mureș, Voicu Nițescu, Dr. Ioan Bozdog, Alexandru Ceușianu, Ioan Roman, din partea Partidului Național Țărănesc, Octavian Goga din partea Partidului Național Agrar și Dr. Iosif Willer din partea Partidului Maghiar.
           În 1933, la alegerile parlamentare din luna decembrie, reghineanul a candidat pentru a treia oară pentru un loc în Camera Deputaților figurând din nou pe listele Partidului Național Liberal, alături de Gheorghe Bogdan-Duică, Nicolae S.Ionescu, Oskar Han, Dr. Dumitru Gafton și notarul Vasile Horga. În ciuda faptului că în lupta electorală s-au înscris 10 partide politice, victoria  în județul Mureș a revenit Partidului Național Liberal, care au obținut 15.335 de voturi și un procent de 35.65%, dar, din păcate, deputații din partea partidului au fost desemnați: Gh. Bogdan Duică, Nicolae S. Ionescu, Oskar Han, și Dr. Dumitru Gafton.  În 21 septembrie 1934 deputatul Gheorghe Bogdan Duică a decedat subit și locul său de deputat a fost preluat de Melinte Căpruceanu, următorul pe lista PNL la alegerile parlamentare desfășurate cu 9 luni în urmă.
           Dintr-o dare de seamă a activităţii de deputat al lui Melinte Căprucian publicată în 1936 în “Glasul Mureşului” aflăm că acesta şi-a dat toată silinţa să servească interesele regiunii Reghinului pe care o reprezenta în parlamentul ţării, fiind în acelaşi timp, neostenit luptător pentru ridicarea şi înfrumuseţarea oraşului Reghin. Din articol reiese că deputatul în 1934 în calitatea sa de preşedinte al comisiei interimare a Camerei de Comerţ şi Industrie a organizat la Târgu-Mureş o expoziţie târg de mostre şi concurs de vitrine, cu concursul organizaţiilor profesionale din Circumscripţia Camerei şi în special cu concursul Primăriei Târgu-Mureş. În acest scop a obţinut de la direcţiunea C.F.R. o reducere de 50% la transportul călătorilor şi mărfurilor. În 1935 a obţinut totodată în calitatea sa de parlamentar, pentru comuna Toldal autorizaţie de a ţine târg săptămânal de vite. În acelaşi an în calitatea sa de consilier comunal al oraşului Reghin, a stăruit pentru începerea lucrărilor de asfaltare a străzilor. S-a pavat trotuarul din Piaţa Regele Ferdinand, str. I. Brătianu, strada Regele Ferdinand şi strada Sării. A făcut intervenţie la Ministrul de Domenii (Ministrul Cnaciov) şi a obţinut autorizaţie de tăiere pentru pădurea oraşului situată în hotarul comunei Lunca Bradului, care s-a scos la licitaţie şi a încasat oraşul suma de 2.000.000 lei, din care sumă urma să se construiască în anul 1936 apaductul, continuarea canalizării şi repararea străzilor. Deputatul a intervenit pentru comuna Iernuţeni în vederea obţinerii unui loc de cimitir, intervenţia fiind încununată cu succes. Şi nu în ultimul rând în 1936 a înfiinţat în Reghin o bancă populară numită “Izbânda” compusă din circa 80 de membrii cu un capital de cca. 250.000 lei.
În același an, conform unui articol de presă din publicația ,,Glasul Mureșului”, aflăm că ,, în seria întrunirilor întreprinse în județ de partidul liberal, în ziua de 26 octombrie a fost vizitată și comuna Goreni de către dl. Căpruceanu și  Dr. Pitea, șeful sectorului Batoș. Ca pretutindeni, fruntașii liberali au adus la Goreni veste și faptă bună. Astfel s-a obținut de la Ministerul agriculturii aprobarea ca plata terenurilor expropriate în favorul comunei și al sătenilor să se facă în timp de cinci ani”.
În același an, la începutul lunii decembrie, Melinte Căpruceanu a susținut o ,,Consfătuire liberală la Reghin”, conform aceleiași publicații mai sus menționată care precizează că ,,Dl. Căpruceanu parlamentar și președinte al organizației liberale din Reghin, a convocat la o sfătuire politică comitetul acestei organizații, precum și cu toți membrii partidului din Reghin”.
              La alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937, pentru cele două locuri de senatori, și-au depus liste 4 partide politice în județul Mureș  Partidul Național (Nicolae Vulea și Dr. Petre Muscă), Partidul Maghiar (Dr. Eugen Sebeș și Dr. Iosif Biro), Partidul Național Creștin (Dr. Ioan Harșia și Ioan Maloș) și Partidul Național Liberal (Dr. Dumitru Gafton și Melinte Căprucean).
 Contabilul M. Căpruceanu a reușit să  câștige un portofoliu de senator, după ce a rămas membru fidel al aceluiași partid PNL, împreună cu colegul său, Dr. Dumitru Gafton din Subcetate care au obținut un scor zdrobitor de 6.360 de voturi învingând candidații Partidului Național Țărănesc: Nicolae Vulea și Dr. Petre Muscă la o diferență de 2774 de voturi. În acele alegeri PNL Mureș a reușit să mai valideze un mandat de senator PNL din partea Colegiilor comunale și a Consiliului Județean prin preotul Constantin Moldovan și la Camera Deputaților au fost declarați aleși Mihail Șerban și Dr. Emil Aurel Dandea fost primar al Târgu-Mureșului în mandatele (1922-1926 și 1935-1937).

            În perioada 1938-1941 nu se cunosc date despre viața fostului senator de Reghin dar se pare că odată cu cedarea Ardealului s-a refugiat pe plaiurile natale. Confirmarea ne-o dă un Monitor Oficial publicat în urmă cu 74 de ani aflăm că  prin decizia ministerială Nr. 21.010 din 19 iunie 1942, emisă de Minsterul Finanțelor 161 de controlorii ajutori, au fost trecuți începând de la 1 iulie același an, în funcțiunea eehivalentă de subșef de birou, după cum urmează: controlori ajutori cu 2 gradații, grupa A /26, și tip de salariu 30, la subșfef de birou cu 2 gradații, grupa A/9, tip de solariu 30. Iar la poziția 105 figurează și Melinte Căpruceanu că a fost mutat de la Administrația Financiară Arad, la Reghin cel mai probabil dacă ar fi să dăm crezare documentelor din perioada ocupației hortyste.
               Astfel Poliția Maghiară din Reghin raporta la Budapesta la 8 august 1943 că ,,Ioan B. Popescu (primar al orașului în perioada 1924-1940) s-a reîntors la 8 iunie din București. Imediat a luat legătura cu Melinte Căpruceanu și Hurubeanu (Alexandru – fost secretar al Soceității Vânătorilor Români din Reghin), după care cu ultimul a colindat satele din jur. Apoi a avut o consfătuire la care au participat Ioan Maloș și avocatul dr. Eugen Truția. În raportul Poliției din septembrie 1943 se afirma că cei mai activi români sunt: dr. Eugen Truția, alături de Ioan Popescu, Melinte C. dr. Ioan Harșia, Victor Mera, P. Turcu, Gh. Sava și dr. V. Nicolescu fiind și acuzați că i-au parte la mișcarea românească prin spionaj. Reacția autorităților hortyste s-a concretizat la 10 noiembrie 1943, când au fost arestați mai mulți români din Reghin și duși la Târgu-Mureș.

            Dintr-un alt Monitor Oficial aflăm că prin că decizia ministerială Nr. 870 din 19 Aprilie 1945, Melinte Căpruceanu în calitate de președinte de cooperativă în Plasa Reghinul de Jos a fost delegat, ca președinte a comisiei pentru reforma agrară din județul Mureș împreună cu Sabin Popescu, proprietar în Plasa Toplița, Cerceanu Sava, muncitor în Plasa Reghinul de Sus, Buzia Ștefan, ing. agronom în Plasa Teaca, Cioloboc Avram, agricultor în Plasa Râci, Teoban Petru zis Căpuș, agricultor din Plasa Band, Ciorvași Iosif, notar, în Plasa Gurghiu, Șipoș Alex. Agricultor în Plasa Mureșul de Jos, Dr. Rosnay Gheorghe, pretor în Plasa Mureșul de Sus și Dr. Han Andor, avocat în Miercurea Niraj.

          După ce avocatul Anton Mera a fost desemnat prefect al județului Mureș, postul de primar al Reghinului a rămas vacant, astfel că în același an 1945, Melinte Căpruceanu a fost ales pe funcție de membrii ,,Frontului Național Democratic Local,,, care avea misiunea ,,să dirijeze întreaga viață economică și politică a orașului”. Acesta a deținut funcția de edil al orașului probabil în perioada iulie-octombrie 1945, când a fost schimbat de Alexandru Negrea.
          În 17 februarie 1946 fostul politician Melinte Căpruceanu a rostit o cuvântare la înmormântarea prietenului său Ioan Maloș, protopop al Reghinului, care s-a stins din viață la doar 54 de ani.
În același an, în luna mai, aflăm dintr-un raport al Comisariatului Reghin, că fostul politician era director la Cooperativa ,,Izbânda”, și că împreună cu dr. Eugen Nicoară și cu maiorul Țârlea din Batalionul 11 Vânători de Munte erau cei mai înrăiți membrii ai Partidului Național Liberal-Brătianu din Reghin.

Dintr-un alt Monitor Oficial aflăm că prin că decizia ministerială Nr. 82.886 din 13 iulie 1946 ,,d-l Melinte Căpruceanu, președintele Asociației Comercianților din Reghin a fost numit membru în Comisia Interimară a Camerei de Comerț și Industrie Mureș în locul domnului Szocs Grigore considerat demisionat din lipsa nemotivată de la ședință”. 
             În 1947, Melinte Căpruceanu apare în lista patronilor din oraș, de la Arhivele Județene, că avea angajată, o servitoare pe nume Cătalina Bene și că locuia pe Strada Gării la nr.18 (pe platforma unde astăzi funcționează magazinul societății SC Teletec SRL, administrat de Marian Călin).

Acelaşi Melinte Căprucean a fost ales membru cu mandat de 4 ani în Consiliul de Administraţie al Băncii Mureşiana.
Tot în 1947 fostul senator apare în registrul Protopopiatului Ortodox ,,Înălțarea Domnului,, din Reghin că a botezat o fetiță născută în 16 mai. Conform registrului parohial, Melinte împreună cu soția Maria, procurorul general Vladimir Gov, dr. Tatiana Chiriac au botezat-o în 9 august pe prunca Laura, fiica preotului Eugen Zare, născut în Dâmbovița, și a preotesei Xenia Zare.
          Ultima informație oficială despre fostul senator în viață apare în 1952 în documentele M.A.I. unde se specifică faptul că fostul contabil la U.R.C.C. Reghin, Melinte Căpruceanu se găsea în oraș cu domiciliu forțat în Strada Gării nr.8.  (Astăzi la această adresă locuiește Pop Cornel care a moștenit casa de la bunicii soției sale și pe locul fostului imobil s-a construit o nouă casă în care momentan funcționează în chirie un magazin). Dintr-un document aflăm că data internării în lagăr a lui Melinte Căpruceanu a fost 16 august 1952 și avea de executat o pedeapsă de 60 de luni ceea ce însemna că dacă ar fi supraviețuit chinurilor ar fi fost eliberat în 16 august 1957.  Motivul pentru care a fost arestat a fost faptul că fusese membru PNL în perioada interbelică iar autoritatea care a hotărât soarta reghineanului a fost DGSS (Direcția Generală a Securității Statului) a Regiunii Autonome Maghiare. 

Enigmele morții lui Melinte Căpruceanu persistă și azi a murit în trei locuri simultan?

Enigmele morții politicianului Melinte Căpruceanu persistă și azi deoarece în momentul de față există trei surse diferite care ,,se bat cap în cap vis-a-vis de locul  în care s-a stins din viață. Conform Dicționarului ,,Victimele terorii comuniste – arestați, torturați, întemnițați, uciși (Dicționarul C), scris de Cicerone Ianițoiu, la pagina 60, scrie că un anume Melinte Căpruceanu născut în anul 1888 a murit la 1 iulie 1953 în Lagărul Capu Midia (punctul terminus al Canalului Dunăre Marea-Neagră). Prin intermediul Institutului de Investigații și de Cercetare a Crimelor Comunismului din România, am descoperit într-o bancă de date a deținuților politici o matricolă cu numărul 21452 de la Unitatea CTB -MSS, din care reiese  că un contabil, pe nume Melinte Căpruceanu domiciliat în Reghin și care avea 7 clase de liceu, s-a stins din viață la 1 iulie 1953 în Spitalul Lagărului din Văcărești (act de deces Nr. 1037/53). Dar în contradicție cu cele două variante a locului în care a murit politicianul reghinean vin ,,Memoriilor scrise de Dr. Eugen Nicoară” (recent descoperite de jurnalistul Robert Matei în București), unde scrie că Melinte Căpruceanu a murit la 65 de ani bolnav în urma tratamentului inuman din închisoarea deținuților politici din Ghencea. Același doctor a mai notat în 1979 în jurnalul său strict-secret care nu a ajuns niciodată pe mâna Securității un amănunt extrem de șocant cum că trupul neînsuflețit a senatorului de Reghin, a fost aruncat într-o groapă comună, alături de 20 de deținuți printre care se aflau atât deputatul național țărănist Dumitru Manu cât și Hans Otto Roth, care în perioada 1918-1938 a fost ales deputat de Sighişoara în Parlamentul României din partea Partidului German, al cărei preşedinte a devenit mai târziu. După părerea mea nu cred că informația doctorului Eugen Nicoară este eronată, în primul rând pentru că pe lângă faptul că a fost deținut cu funcție de sanitar în cadrul lagărului și a avut ocazia pe mulți chiar să îi trateze sau să îi scutească de muncile la câmp pe cei mai bolnavi și să îi cunoască personal. Iar cu senatorul Melinte nu numai că au fost concitadini dar au fost și chiar în relații de prietenie o scriu și ziarele epocii, deci era imposibil să îl confunde. Este posibil să fi murit în Lagărul din Văcărești și cadavrul său și ai altor deținuți politici să fi fost transportate la Lagărul din Ghencea pentru a li se pierde urma. Pe când în cazul autorului Cicerone Ianițoiu, acesta din urmă a preluat datele din diverse arhive ale Securității care puteau fi foarte ușor falsificate de torționari și anchetatori cu diverse motive. 
Din informațiile doamnei Szabo Katalina (soția lui Szabo Alexandru, primar al Reghinului în perioada 1958-1960) se pare că după anul 1952 soția fostului senator, împreună cu copiii au emigrat în Statele Unite ale Americii.

Melinte Căpruceanu ,,Cetățean de Onoare”, post mortem egal reabilitare morală a unui lider politic trecut în uitare

Melinte Căpruceanu pentru comuniști a fost un simplu nume iscălit pe cele peste 91.000 de fişe matricole penale care le-au întocmit între 1945 şi 1989 deţinuţilor politici întemnițați. În total peste 73.000 de persoane au fost depistate de cercetători, însă o mare parte dintre documentele care certifică abuzurile autorităţilor comuniste au dispărut sau au fost distruse voluntar. Așa cum e și cazul senatorului Melinte Căpruceanu, un actor principal pe scena politică a Reghinului despre care nimeni nu știe de ce ? până acum a fost trecut în uitare? cine?  ce interese a avut?  să dispară amprenta pe care a lăsat-o în istoria Reghinului interbelic ? Chiar și cu riscul de a nu afla niciodată adevărul ascuns, dar conştiinţa noastră a celor care vrem să ne apărăm valorile locale ne obligă să nu uităm nedreptăţile şi ororile care s-au comis în comunism şi să le facem cunoscute în ideea că ele să nu se mai repete niciodată!

Reghinenii merită să cunoască cine a fost și prin ce s-a remarcat Melinte Căpruceanu a cărui personalitate, datorită conjuncturii politice de atunci au fost trecute sub tăcere. Ne revine nouă sarcina să reparăm ceea ce istoricii nu au făcut încă nici înainte și nici după 1990. Pentru reabilitarea morală a celui care a fost Melinte Căpruceanu, contabil la U.R.C.C. Reghin, întemeiator de bancă, președinte al Cooperativei ,,Izbânda”, iar apoi a îndeplinit pe rând funcțiile de membru în Comisia de implementare a Reformei Agrare din județul Mureș din 1945, primar, președinte interimar al Camerei de Comerț și Industrie Mureș, deputat și senator de Reghin în Parlamentul României, cerem primarului, viceprimarului și Consiliului Local să consulte biografia acestei personalități a Reghinului realizată de jurnalistul Matei Robert Mihai în vederea conferirii titlului de ,,Cetățean de Onoare” al municipiului post-mortem și instalarea unei plăcuțe memorial bilingve pe casa din strada Gării nr. 8 unde a avut ultimul domiciliu politicianul sau pe frontispiciul magazinului din strada Gării nr.18 unde în aceiași curte s-a născut și a copilărit viitorul academician, dr. și farmacist Odiviu Bojor (Explicația e simplă Melinte Căpruceanu era unchiul lui Ovidiu Bojor datorită faptului că sora bunicii farmacistului, Maria s-a căsătorit cu politicianul). Precizăm că Melinte Căpruceanu este singurul senator reghinean cunoscut până în prezent că a decedat în închisorile comuniste din România datorită bătăilor și condițiilor inumane din detenție. Tăvălugul comunismului a trecut peste sufletul acestei somități a Reghinului strivindu-i idealurile, confiscându-i averea și nu s-a mulțumit până nu i-a luat și viața!

Site-ul viselenuautermenlimita.ro”, continuă cercetările în acest caz!

MIHAI BARBU GELU 


În lipsa unui acord scris din partea Site-ului ,,viselenuautermenlimita.ro”, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului ,,S.O.S. pentru declararea de Cetățean de Onoare al Reghinului post-mortem pentru singurul primar, deputat și senator al municipiului, mort într-o închisoare comunistă”.


 

About the author

Related Posts

Leave a comment