Visele Nu Au Termen Limita
publicitate
Special
S-au împlinit 110 ani de la celebrul experiment al fizicianului Augustin Maior care a pus bazele telefoniei multiple!

Acum 110 ani un reghinean a reuşit, să transmită simultan, pe o singură linie telefonică, cinci convorbiri fără ca semnalele să interfereze pe când era inginer la Staţia Experimentală a Poştelor din Budapesta. E vorba de profesorul și inventatorul Augustin…

augustin-majorAcum 110 ani un reghinean a reuşit, să transmită simultan, pe o singură linie telefonică, cinci convorbiri fără ca semnalele să interfereze pe când era inginer la Staţia Experimentală a Poştelor din Budapesta. E vorba de profesorul și inventatorul Augustin Maior, fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică din UBB, care a pus bazele telefoniei multiple, descoperirile sale fiind publicate în reviste importante din Marea Britanie și Germania.
În 1906 în laboratorul de electricitate al Stației experimentale, profesorul reghinean a participat la experiențele inițiate de Bela Gati în scopul îmbunătățirii calității transmisiilor telefonice la mari distanțe prin aplicarea metodei lui Pupin.
Rezultatele încurajatoare obținute l-a determinat pe Bela Gati să înceapă pupinizarea rețelelor telefonice din Budapesta în anul imediat următor, lucru consemnat în istoria poștelor și telecomunicațiilor din Ungaria.
Dându-și seama de inconvenientele de ordin practic ridicate de aplicarea acestei metode, Augustin Maior a căutat soluții pentru eliminarea lor. A recurs la teoria propagării curentului alternativ de-a lungul firelor și a demonstrat că prin folosirea curentului alternativ în telefonie, s-ar putea realiza nu numai prin transmisii telefonice la distanțe lungi, ci totodată, s-ar putea realiza o telefonie multiplă. Demonstrațile matematice arătau că prin folosirea curentului alternativ de înaltă frecvență, efectele negative ale neliarităților de linie se reduc cu atât mai mult cu cât frecvența curentului purtător este mai ridicată.


Așa a ajuns în urmă cu 110 ani profesorul reghinean să treacă la experimentarea telefoniei în curent alternativ pe circuite simple, utilizând generatoare Goldschmidt, Poulsen și Alexanderson, Augustin Maior a realizat prima schemă de telefonie duplex și a experimentat-o în laborator. Așa a ajuns să demonstreze practic, că pe aceiași linie se pot transmite simultan doi curenți alternativi de frecvențe diferite, fiecare din curenți putând fi purtătorul unui curent microfonic. Și-a continuat experimentele pe linii artificiale și pe o linie cu circuite de fier, de 15 km, reușind în 1906 să transmită pe un circuit 5 convorbiri telefonice, folosind ca purtători curenți alternativi de înaltă frecvență.


skmbtc2241612245

Augustin Maior în mijloc pe rândul de sus la Cluj în 1928 împreună cu soția sa și cei trei copii împreună cu niște prieteni de familie (Fotografia face parte din arhiva personală  a lui Emil Maior nepotul fizicianului)

Pentru a afla cum era Augustin Maior, l-am căutat pe nepotul fizicianului Emil Maior (fiul preotului greco-catolic Beniamin Ioan Maior din Maioreşti), care a declarat pentru Site-ul ,,viselenuautermenlimita.ro”,: Unchiul meu era un om greu de înțeles de marea majoritate a oamenilor de la țară deoarece el aproape tot timpul parcă purta o discuție cu o persoană imaginară și de cele mai multe ori vorbea și în limba germană. Venea foarte des în copilărie la Ghimeș la bunicii mei. Era un om pe care nu îl interesa lucrurile banale, lumești și făcea tot timpul glume. Era cufundat mereu în ideile sale și îmi amintesc un detaliu foarte important că de multe ori când înnopta la bunici se trezea noaptea din somn și vorbea în timp ce soția lui avea în permanență pe noptieră un caiet în care nota tot ce spunea unchiul ca și cum avea niște revelații în vis și ea le consemna ca să nu le uite până dimineața”, a mărturisit nepotul fizicianului azi în vârstă de 85 de ani. Acesta și-a mai amintit că de multe ori când îi venea o idee lui Augustin Maior și era în curte o nota cu o cretă pe un perete și tot timpul făcea ecuații matematice pe care numai el le putea descifra. Avea capacitatea de muncă până dincolo de epuizare, dispunea din abundență de curiozitate și motivație și era preocupat de fizică și matematică într-un mod aproape obsesiv. A avut toate caracteristicile și semnalmentele unui geniu care trebuie să îl comemorăm de fiecare dată când avem ocazia pe acest reghinean care a scris o pagină importantă în istoria științei și tehnicii românești,, a concluzionat Emil Maior.


Știați că ?


Augustin Sabiniu Maior s-a născut, la Reghinul Săsesc în familia lui Gheorghe Maior și primul fiu al Tereziei Maior născută Cornea. S-a căsătorit în 4 martie 1916 cu Alexandrina Precup și au avut trei copii: Maria născută în 6 octombrie 1917 la Budapesta, Gheorghe-Augustin născut în 27 octombrie 1919 și Ileana în 13 ianuarie 1922 ambii născuți la Cluj.
În 14 aprilie 1919 se dă decizia de numire a lui Augustin Maior în funcția de director central al Poștelor, telegrafelor și telefoanelor din întrega Transilvanie și Banat. Augustin Maior a dirijat acțiunea de refacere a rețelei telefonice și telegrafice urbane și interurbane de pe teritoriul Transilvaniei. Sugestile și ideile sale originale au permis restabilirea telecomunicaților în timp scurt, cu investiții materiale reduse, cu instalații și aparatură existente în țară. Capacitatea organizatorică, spiritul inventiv, competența profesională de care a dat dovadă în această perioadă, l-au situat pe Augustin Maior în rândul celor mai de seamă reprezentanți ai tehnicii românești de atunci și totodată, ai marilor intelectuali patrioți ai vremii.
În luna iunie a aceluiași an 1919 i se propune să adreseze o cerere Resortului cultelor, pentrua fi numit profesor de fizică tehnologică la Facultatea de științe a Universității din Cluj ce urma să își deschidă cursurile în toamna aceluiași an. Este numit pe rând profesor titular de fizică teoretică și tehnologică la institutul nou înființat în cadrul Facultății de știință din Cluj, iar de la 1 octombrie Maior devine directorul Institutului de fizică teoretică și tehnologică din cadrul facultății.
În 1921 datorită recunoașterii sale ca specialist și prestigiului câștigat în domeniul telecomunicațiilor, Augustin Maior a fost numit de către Ministerul Comunicaților din București membru în Comitetul Tehnic special de pe lângă Direcția generală PTT, comitet aflat sub conducerea lui Vasilescu Carpen și însărcinat cu studierea amelriorării instalaților de telefoane cu fir și fără fir”. Timp de 20 de ani, la adunările generale din cadrul Ministerului și la ședințele de lucru ale Comitetului tehnic, reghineanul și-a adus contribuția la soluționarea problemelortehnice din domeniul telecomunicațiilor din România.
În 1937 cu unanimitate de voturi a fost ales membru titular al ,,Academiei de Științe din România a fost ales membru titular al ,,Academiei de științe” din România a fost ales membru titular al ,,Academiei de științe” din România”.

S-a stins din viață la vârsta de 81 de ani, după o scurtă suferință, în locuința sa din Str. Emil Racoviță, nr. 15 și înmormântarea a avut loc în cimitirul din Cluj, la 5 octombrie 1963. La 134 de ani de la nașterea sa și 53 de ani de la trecerea sa în necuprins aducem un pios omagiu de recunoștință unui reghinean care a menținut un contact permanent cu marile idei ale timpului şi a avut contribuţii remarcabile în domeniile aflate în dezvoltare în Europa. Iar aceste contribuţii au fost pe deplin recunoscute în toată lumea în urmă cu 66 de ani când un laureat al Premiului Nobel: fizicianul Louis Victor de Broglie a prezentat la Academia din Paris lucrarea lui Augustin Maior intitulată „Câmpurile gravitaţionale şi magnetismul”. Vorbim de fondatorul mecanicii cuantice o somitate internaținală care în 1929 a primit Premiul Nobel pentru Fizică, în 1932 obținea premiul ,,Albert de Monaco,, și în 1944 era ales membru în Academia Franceză și care în ședința din 19 mai 1950 la Academia Franceză de Știință, a susținut lucrarea lui Augustin Maior. Când a mai fost prezentată în Academia Franceză de Știință lucrarea unui român? Nicioadată și au trecut 66 de ani. Respect Augustin Maior pentru dezvoltarea învățământului superior din România și pentru inspirația geniilor internaționale.

În 1973 s-a deschis la București ,,Muzeul căilor ferate române,, unde sa amenajat o vitrină închinată lui Augustin Maior, activ sprijinitor al dezvoltării poștelor și comunicaților din România.

La 21 martie 1994 Școala Generală Nr.5, unde Augustin Maior și-a început studiile, a primit numele marelui om știință. (Școala Gimnazială ,,Augustin Maior). Totul s-a întâmplat în prezența unei numeroase asistențe, onorată de prezența doamnei Maria Maior, fiica ilustrului fizician, a nepotului și a strănepotului acestuia, care au fost martori la citirea actului care a oficializat momentul care a fost, de fapt, un act de recunoaștere a meritelor sale, de dreptate pentru munca și valoarea fizicianului, și în același timp, de mândrie pentru școală și de bucurie pentru toți reghinenii.


Datele au fost  extrase din contribuţia Lilianei Bocu, fizician la ITIM Cluj-Napoca, la lucrarea “Contribuţiile lui Augustin Maior la telefonia multiplă”, Ed. Academiei Române, 1980, cartea ,,Profiluri Reghinene”, scrisă de Georgeta Mărginean și Demeter Judit și de la nepotul fizicianului Emil Maior din Reghin.


 

About the author

Related Posts

Leave a comment