Visele Nu Au Termen Limita
publicitate
Special
În urmă cu 65 de ani prof. Grigore Ciortea era eliberat și se întorcea la Reghin din închisorile de exterminare a elitelor din România!

  Pe 15 iunie 1954 se întorcea acasă renumitul prof. de istorie Grigore Ciortea (1895 – 1962), eliberat din închisorile comuniste grav bolnav.  Fostul student al marelui istoric și critic literar și prim-ministru, Nicolae Iorga avea aproape 60 de ani…

 

Pe 15 iunie 1954 se întorcea acasă renumitul prof. de istorie Grigore Ciortea (1895 – 1962), eliberat din închisorile comuniste grav bolnav.  Fostul student al marelui istoric și critic literar și prim-ministru, Nicolae Iorga avea aproape 60 de ani și fusese închis doi ani de zile fără a fi judecat de către comuniști pentru faptul că în perioada interbelică a fost membru în conducerea organizației Mureș a Partidului Național-Țărănesc și pentru că a fost un intelectual care a slujit statul român în perioada interbelică.


VNATL Grigore Ciortea

Pentru comuniștii semianalfabeți și oportuniști care au pus mână pe putere ilegal nu a contat că această personalitate a condus exemplar mai bine de un deceniu Liceul de băieţi “Alexandru Papiu Ilarian”(Colegiul Național ,,Alexandru Papiu Ilarian”, de azi) din Târgu-Mureș în perioada 1928-1948 cu câteva întreruperi.   

Pentru Organele de Securitatea nu a contat faptul că acest om pe data de 10 septembrie 1940 la plecarea sa din Târgu-Mureș din calea armatei hortyste salva bustul revoluționarului Papiu Ilarian și își riscase viața pentru a-l duce la Aiud.

Acolo Grigore Ciortea a continuat să predea la catedra de istorie până în anul 1945 iar după ce teritoriul Transilvaniei de Nord a redevinit românesc prin Legea nr. 260 din 4 aprilie 1945, s-a întors în Târgu-Mureș unde i-a fost încredințată funcția de director al liceului. 

În timpul directoratului său, liceul târgumureșean a excelat prin calitatea corpului profesoral, asigurarea optimă a condițiilor de studiu, creșterea an de an a numărului de elevi, într-o zonă în care accesul în limba română la cultură și educație erau îngrădite. 

Conform cărții ,,Directorii (1919 – 2009) Colegiului Național “Alexandru Papiu Ilarian” scrisă în urmă cu zece ani de prof. Simion Bui, Ilarie Gh. Opriș și regretatul gazetar Dorin Borda, Grigore Ciortea a fost animatorul moral și material pentru ridicarea monumentului închinat marelui istoric și om politic român Alexandru Papiu Ilarian din fața liceului încă din 15 noiembrie 1927 când s-a înființat comitetul pentru ridicarea monumentului. 

Din aceiași lucrare aflăm că ,,în calitatea sa de director a întocmit și a dat publicității Anuarul Liceului de Băieți ” Alexandru Papiu Ilarian ” din Târgu Mureș – 10 ani de activitate 1919 – 1929, precum și Anuarele 1929 – 1930, 1930 – 1931, 1931- 1932 și 1932 – 1935, toate reflectând munca depusă în liceu în acele perioade. 

Pentru elevi a susținut revista ” Îndemnul “, cu suplimentul latin ” Incitamentum ” în care au debutat numeroși elevi dintre care s-au afirmat unii condeieri de mai târziu. 

După reorganizarea învâțământului din anul 1948, eminentul profesor a fost transferat forțat la Școala Pedagogică Română din Reghin, pentru că în calitate de preşedinte al consiliilor educative prof. Ciortea, directorul Liceului de băieţi “Al. Papiu Ilarian”, a făcut tot ce i-a stat în putință să împiedice conferinţele de popularizare a doctrinei comuniste în şcolile mureşene. Din acest motiv în documentele ,,Strict-Secrete” ale Ministerului Informațiilor, profesorul de istorie este prezentat ca un  ,,sabotor”.

Grigore Ciortea s-a mutat la Reghin în toamna anului 1948 pe Strada I. V. Stalina la nr.7 (Str. Spitalului de azi) și a predat istoria la Școala Pedagogică din Reghin împreună cu prof. Livia Căpușan și prof. Gheorghe Diugan sub conducerea directorilor Zaharie Albu și Ovidiu Neamțu. Din păcate această renumită personalitate a vieții pedagogice și politice rommânești din județul Mureș, împreună cu alte sute de intelectuali români au avut de suferit din cauza regimului comunist.

Absolventul Academiei Teologice din Blaj și a Facultății de Litere și Filozofie din cadrul Universității București, nu a apucat să predea prea mult la Reghin fiindcă a fost arestat de organele de Securitate fără menajamente și întemnițat fără a fi judecat. Pe 15 august 1952 este arestat de Securitatea din Reghin și  închis la data de 6 septembrie în penitenciarul Târgu-Mureș apoi transferat la București, Galați și la Lugoj unde timp de doi ani a făcut cunoștință cu anchetele de duritate extremă a torționarilor comuniști. În liberate, la Reghin, Eugenia Ciortea soția profesorului și fiica acestuia au fost evacuate, iar clădirea a devenit o casă destinată  Securității. 

Familia Ciortea a fost găzduită în mandsarda locuinței preotului ortodox Gheorghe Pop unde a locuit și profesorul de istorie Grigore Ciortea după ce a fost eliberat din închisorile de exterminare comunistă. Renumitul profesor s-a stins din viață pe data de 22 februarie 1962 într-un anonimat sumbru, părăsit de prieteni și persecutat de autorități. După 7 ani  osemintele i-au fost exhumate, și strămutate în cimitirului “Bisericii de Piatră” din Târgu-Mureș unde de 57 de ani își doarme somnul de veci. 

În anul Centenarului României, la iniţiativa Doamnei dr. Gabriela Livia Ieremia, s-a instituit bursa anuală (socială și de cercetare) pentru studii masterale „Profesor Grigore Ciortea”. Bursa este acordată în amintirea profesorului de istorie Grigore Ciortea, cu scopul de a stimula interesul pentru cercetarea și cunoașterea istoriei Transilvaniei în rândurile masteranzilor Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Bursa „Profesor Grigore Ciortea”, în valoare de 1000 lei, se acordă anual, în jurul datei de 1 decembrie și reprezintă o recompensă morală și materială pentru studenții masteranzi cu posibilități financiare modeste, care au realizat o cercetare originală, referitoare la istoria Transilvaniei.

Site-ul viselenuautermenlimita.ro îi aduce un omagiu, înaltă cinstire și profundă recunoștință unui dascăl de excepție care și-a trăit ultimii ani din viață la Reghin. 

Am să închei apoteotic printr-o mărturie a unui fost elev V. Tonceanu  care nu mai lasă loc de alte interpretări “Grigore Ciortea, bunul și modestul meu profesor de istorie ne spunea odată într-o discuție despre pedagogi și învățători <A învăța pe altul, a semăna cunoștințele tale în ogorul sufletesc al copiilor, e o muncă nobilă și răsplătită prin împăcarea conștiinței. Dar, așa cum pictorul alege pensula cea mai fină pentru a reda amănuntele artistice ale unei flori, cel care învață pe altul trebuie să aleagă cea mai bună cale către succes. Acesta e secretul meseriei>. Și, într-adevăr urmărind învățătorii ce-și educă elevii, maiștrii ce îndrumă pașii ucenicilor în tainele meseriei, descoperă la fiecare câte un fel de a lucra, câte o tactică a muncii, ceva pe care profesorul Ciortea o numea secretul meseriei”.  


Matei Robert Mihai 

About the author

Related Posts

Leave a comment