Visele Nu Au Termen Limita
publicitate
Ioan Vultur în memoria timpului preotul din Frunzeni bursier la Paris, profesor la Blaj și deținut politic la Sighet și Codlea

„E interesantă istoria neamului nostru şi a Bisericii noastre: stejarii loviţi de furtuni, de fulgere şi trăsnete, dar cu rădăcinile bine înfipte, rezistă” îi scria preotul și profesorul Ștefan Manciulea într-o scrisoare adresată viitorului cardinal Alexandru Todea în 1980. Unul…

„E interesantă istoria neamului nostru şi a Bisericii noastre: stejarii loviţi de furtuni, de fulgere şi trăsnete, dar cu rădăcinile bine înfipte, rezistă” îi scria preotul și profesorul Ștefan Manciulea într-o scrisoare adresată viitorului cardinal Alexandru Todea în 1980. Unul dintre acești stejari ce a marcat locurile şi oamenii întâlniţi, prin credință, bunătate, elocinţă şi putere de sacrificiu, a fost preotul, profesor Ioan Vultur care a „plecat la Domnul” pe 27 februarie 1979. A rămas însă în memoria timpului și a celor care l-au cunoscut prin tot ceea ce a făcut de-a lungul vieţii, de la pasiunea pentru scris şi limba franceză, care l-au apropiat şi l-au făcut iubit în rândul elevilor săi, până la alegerea demnă de a îmbrăţişa calvarul, din închisorile comuniste pentru apărarea credinţei, chiar şi cu preţul libertății personale.

Un vultur în credință care a făcut parte din rezistența anticomunistă din România până la moarte

Ioan Vultur s-a născut în familia agricultorilor Iacob și Maria pe 9 aprilie 1905 în comuna Frunzeni, raionul Reghin, regiunea Autonomă Maghiară.
A făcut primele clase în Reghinul Săsesc, apoi clasele I-IV gimnaziale la Liceul german din acelaşi oraş. Clasele V-VIII la Liceul “Sfântul Vasile” din Blaj, de unde mitropolitul Vasile Suciu 1-a trimis la studii în Belgia, la Facultatea de Filosofie a Universităţii Catolice din Louvain și în paralel a fost și bursier la Paris.

În 1931 reîntors la Blaj, urmează Academia Teologică din localitate până în 1934. Vultur Ioan a ales Blajul pentru că a fost în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea centrul cultural al românilor transilvăneni și pentru că faptul că orașul a jucat un rol important în procesul de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești. *(Aici a apărut Biblia de la Blaj și tot aici a publicat Timotei Cipariu prima gramatică românească).

Încă din 1931 prof. Ioan Vultur a început să predea Limba franceză la Liceul “Sfântul Vasile” din Blaj, la început câteva ore săptămnal, apoi cu normă întreagă. A funcţionat ca profesor de Limba franceză până în 1948.
În perioada interbelică nu trebuie uitat faptul că dascălii blăjeni de elită au fost membri ai secţiilor literar-ştiinţifice ale ASTREI, colaboratori ai Enciclopediei Române, membri ai Academiei Române și distinse figuri culturale. Printre aceștia s-a numărat și profesorul Vultur Ioan, Ştefan Manciulea, Traian Gherman, Pavel Dan, Al. Lupeanu-Melin, Radu Brateş, Ioan Miclea și alții care au îmbrăţişat idealul ASTREI și au jucat un rol important în iniţiativele menite să atragă intelectualii din Blaj şi din satele aparţinătoare în manifestările cultural-artistice.

900___comuniune_perioada_interbelic
O comuniune de la Blaj din perioada interbelică la care a luat parte și preotul-profesor Vultur Ioan

În perioada 1946-1948 a fost și redactor la ziarul ’’Unirea Poporului’’, întemeiat de Alexandru Lupeanu-Melin și reghineanul Iuliu Maior, unde a scris în special editoriale la rubrica: Grăunțe Sufletești.
1948 – După desființarea Bisericii Greco-Catolice, Ioan Vultur a intrat în vizorul Securității și pe pentru refuzul de a-şi părăsi credinţa şi a trece la Biserica Ortodoxă, a fost închis în închisorile de exterminare comunistă a elitelor românești.
Pe scurt în noaptea de 28/29 octombrie 1948, prof. Ioan Vultur a fost arestat împreună cu episcopul Ioan Suciu şi alţi preoţi şi canonici din Blaj şi duşi la Mănăstirea Neamţ, de aici la Căldăruşani, apoi la Sighetu-Marmaţiei. Profesorul originar din Frunzeni a fost ridicat de Procuratura Miliției Stalin prin mandatul de arestare nr.357/55 din Blaj, de la domiciliul său din strada Simion Bărnuțiu nr.9. Conform uneia din Fișele de Deținut Politic a profesorului se specifică că a fost arestat pentru ’’Înaltă trădare’’ deși la rubrica: fapta comisă, articolul, codul sau legea în care se încadrează, fișele au rămas necompletate, de către plutonierul de Securitate, Popa F. din cadrul penitenciarului Codlea. Cu toate aceste semne de întrebare, prof. Ioan Vultur a fost întemnițat în Penitenciarul Principal din Sighet iar pe 23 martie 1955 a fost transferat la Penitenicarul Codlea din județul Brașov și a ispășit o pedeapsă de aproape 6 ani de închisoare fără a fi condamnat oficial conform actelor desecretizate până în prezent.
Chiar dacă în penitenciar profesorul a avut și el parte ca toți ceilalți deținuți de un tratament inuman departe de orice închipuire și-a făcut un crez din supraviețuirea din acel loc al penitenţei în cel mai abrupt sens al ei, fără legătură cu democraţia și cele mai elementare drepturi ale omului.
Din fișa de deținut am mai reținut următoarele că în 1927 și-a satisfăcut stagiul militar la Centrul Militar din Târnăveni și că în 1955 figura cu grad de căpitan în rezervă.  A fost căsătorit cu Elvira Harceș cu care avea doi copii. La apartenența politică la data arestării, se specifică că era apolitic dar în trecut fusese membru al Partidului Național Țărănesc. În aceleași fișe matricole ale profesorului se mai menționează că la data arestării deținea 4,5 hectare de teren și că deținea o casă în Blaj.
În 29 august 1955 a fost eliberat împreună cu părintele profesor dr. Leon Sârbu. I s-a fixat domiciliu obligatoriu. După multe încercări, a fost angajat muncitor la Gaz Metan, Mediaş, şi apoi la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Blaj, tot ca simplu muncitor, până în 1962.
În 1966, după încă patru ani, petrecuţi ca muncitor pe diferite şantiere din Blaj, intelectualul, Ioan Vultur a fost angajat în sfârșit ca profesor de Limba franceză la Liceul Agricol (fost “Sfântul Vasile”) din Blaj până în anul 1973 când s-a pensionat.
În 1979 pe 27 februarie, prof. Ioan Vultur s-a stins din viață la vârsta de 74 de ani în Blaj. A lăsat cu limbă de moarte fiului şi fiicei sale următorul îndemn: “Dacă va fi pusă în libertate Biserica noastră, să o ajutaţi cât mai mult”. Dorinţa i s-a împlinit!

viselenuautermenlimita.ro

Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după:
Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică, autor, Petcu Marian;
http://5.2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/V/V%2004.%20Vlaisan%20-%20Vutulescu/Vultur%20Ioan%20I/P1040710.JPG;
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/biserici/preoti_greco_catolici_6/preoti_greco_catolici_6.pdf;
http://bjastrasibiu.ro/wp-content/uploads/2015/08/133-Silvia-Pop.pdf

About the author

Related Posts

Leave a comment